Conscriptiunile familieloru nobile romàne din a. 1862. PAGINA 23

-23-

Nicóra de Preluka, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești.]. — — — 2 patrifamilie.

Orosz, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești.]. — — — 5 patrifamilie.           

Pál, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești.]. — — — 2 patrifamilie.    

Pap de Turtz, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești.]. — — — 4 patrifamilie.           

Pap de Somkuta, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești.]. Documentele suntu in Somcut’a. — — — 1 patrifamilia

Pap de N. Nyires, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești.]. — — — 1 patrifamilia.

Suta, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești.]. — —  — 2 patrifamilie.

Szava, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești.]. — — — 1 patrifamilia.

Sztán de Szaploncza, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești.]. Documentele le au in Szaploncza. — — — 5 patrifamilie.

Verdes de Barczánfalva, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești.]. Productiunile are, diplom’a e in Lelcsz. — — — 4 patrifamilie.

Vajda de Csolt, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești.]. Principele Transilvaniei, domnitorul Țării Românești timp de un an, Gabriel Báthory de Pelsőc, de Somlyó, 1610 in Alb’a -Iuli’a. — — 12 patrifamilie.

! Zima [Sima] de Budfalva, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești]. — — — 2 patrifamilie.   [vezi Sima de Budfalva]

! Sima de Budfalva, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești]. — — — 2 patrifamilie.   [vezi Zima de Budfalva]

Mátyás, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești.]. — — — 1 patrifamilia.

Lakatos, in comun’a Odoreu [Odoreu (în maghiară: Szatmárudvari) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Odoreu (reședința) și Vânătorești.]. — — — 1 patrifamilia.

Grád de Visó, in comun’a Berend [Berindan este un sat în comuna Odoreu din județul Satu Mare, Transilvania, România. Prima sa mențiune scrisă datează din 1330. Avea deja o biserică la începutul secolului al XIV-lea; pe vremea aceea era deţinut de familia Berend de neam săsesc.]. — — — 2 patrifamilie.

Pinte de Száldobágy, in comun’a Berend [Berindan este un sat în comuna Odoreu din județul Satu Mare, Transilvania, România. Prima sa mențiune scrisă datează din 1330. Avea deja o biserică la începutul secolului al XIV-lea; pe vremea aceea era deţinut de familia Berend de neam săsesc.]. — — — 2 patrifamilie.   

Grád de Visó [Râul Vișeu (în germană Wischau) este un curs de apă, afluent al Tisei. Râul Vișeu izvorăște din Munții Rodnei, sub pasul Prislop, la 1409 m altitudine. Are 77 km lungime și se varsă în Tisa la 330 m altitudine în localitatea Valea Vișeului.], in comun’a Cocu. — — — 2 patrifamilie.

Pap de Somkuta [Șomcuta Mare (în maghiară Nagysomkút, colocvial Somkút, în trad. Fântâna Cornului, în germană Großhorn, în trad. Cornu Mare) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Buciumi, Ciolt, Hovrila, Șomcuta Mare (reședința) și Vălenii Șomcutei, și din satele Buteasa, Codru Butesii și Finteușu Mare.], in comun’a Cocu. — — — 2 patrifamilie.

Pinte de Száldobágy [Săldăbagiu de Munte (în maghiară Hegyközszáldobágy) este un sat în comuna Paleu din județul Bihor, Crișana, România.], in comun’a Cocu. — — — 2 patrifamilie.

Dunca de Sajó [Sajo maghiară Sajó; slovacă Slaná; germană Salza sau Salzbach este un râu cu o lungime de ca. 300 km, care curge prin Slovacia centrală și Ungaria de nord-est. El își are ivorul la sud de Brezno la numai 20 de km de izvorul lui Hnilec, Hernád, Váh (Waag), Hron (Gran) și Ipeľ (Eipel) în munții Metaliferi slovaci (Slovenské rudohorie) care au fost bogați în minereuri curge pe direcția de sud-est, după 100 km primește apele afluenților din regiunea Rimavská Sobota, de aici fiind numit „Slaná”. La Putnok traversează granița ungară unde trece prin regiunea munților de nord Bükk a Ungariei fiind numit Sajó. Traversează localitățile Kazincbarcika și Sajószentpéter din Câmpia Ungarăși trece prin Miskolc după care se unește cu Hérnád (slovak. Hornád) și se varsă în Tisa.], in comun’a Cocu. — — — 2 patrifamilia.

Drágyis de Asuaju de susu [Asuaju de Sus (în maghiară: Felsőszivágy) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată din satele Asuaju de Jos și Asuaju de Sus (reședința).], in comun’a Cocu. — — — 1 patrifamilia.

Suta, in comun’a Szent –Márton [Orașul Martin (fost Martin, fost Turčiansky Svätý Martin, germană ( Turz- ) Sankt Martin ) din Slovacia este reședința districtului St. Martin din regiunea Žilina . Este centrul Bazinului Turóc , fostul reședință al județului Turóc.]. — — — 1 patrifamilia.

Vajda de Csolt [Solt (germană: Scholt, în croată: Solta) oraș în județul Bács-Kiskun, raionul Kalocsa.], in comun’a Szent -Márton. — — — 2 patrifamilie.

Joó de Csolt [Solt (germană: Scholt, în croată: Solta) oraș în județul Bács-Kiskun, raionul Kalocsa.], in comun’a Szent -Márton. — — — 2 patrifamilie.

Bozsan de Racsia [Racșa este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Racșa (reședința) și Racșa-Vii. Comuna a fost înființată în primăvara anului 2010 prin separarea celor două sate de comuna Orașu Nou.], in comun’a Cocu. — — — 1 patrifamilia.       

Gereben de Fejér –Egyház [Biserica Albă], in comun’a Cocu. — — — 2 patrifamilie.

Semnatu prin                                                                                         Ioanu Papp,

                                                                                                      g. c. porochu alu Odoreului.

7. Cetatea Szathmár.

Anderko de Homorod, in comun’a Satumare [Satu Mare (în maghiară Szatmárnémeti, colocvial Szatmár; în germană Sathmar; în ebraică și idiș סאטמאר, pronunțat Satmar, Satmer sau Sacmer; vechea denumire românească Sătmar sau Sătmar-Mintiu) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Satu Mare (reședința) și Sătmărel. În trecut, Satu Mare a fost reședința Comitatului Sătmar și a județului interbelic Satu Mare.]. — — — 1 patrifamilia.

Gyurkán de Csicsó Poiana, in comun’a Satumare [Satu Mare (în maghiară Szatmárnémeti, colocvial Szatmár; în germană Sathmar; în ebraică și idiș סאטמאר, pronunțat Satmar, Satmer sau Sacmer; vechea denumire românească Sătmar sau Sătmar-Mintiu) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Satu Mare (reședința) și Sătmărel. În trecut, Satu Mare a fost reședința Comitatului Sătmar și a județului interbelic Satu Mare.]. — — — 3 patrifamilie.

Drágos de Kolczér, in comun’a Satumare [Satu Mare (în maghiară Szatmárnémeti, colocvial Szatmár; în germană Sathmar; în ebraică și idiș סאטמאר, pronunțat Satmar, Satmer sau Sacmer; vechea denumire românească Sătmar sau Sătmar-Mintiu) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Satu Mare (reședința) și Sătmărel. În trecut, Satu Mare a fost reședința Comitatului Sătmar și a județului interbelic Satu Mare.]. — — — 1 patrifamilia.

Hubán de Drágamér, in comun’a Satumare [Satu Mare (în maghiară Szatmárnémeti, colocvial Szatmár; în germană Sathmar; în ebraică și idiș סאטמאר, pronunțat Satmar, Satmer sau Sacmer; vechea denumire românească Sătmar sau Sătmar-Mintiu) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Satu Mare (reședința) și Sătmărel. În trecut, Satu Mare a fost reședința Comitatului Sătmar și a județului interbelic Satu Mare.]. — — — 1 patrifamilia.

Radu, in comun’a Satumare [Satu Mare (în maghiară Szatmárnémeti, colocvial Szatmár; în germană Sathmar; în ebraică și idiș סאטמאר, pronunțat Satmar, Satmer sau Sacmer; vechea denumire românească Sătmar sau Sătmar-Mintiu) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Satu Mare (reședința) și Sătmărel. În trecut, Satu Mare a fost reședința Comitatului Sătmar și a județului interbelic Satu Mare.]. — — — 2 patrifamilie.

Siska -Papp de Rogoz, in comun’a Satumare [Satu Mare (în maghiară Szatmárnémeti, colocvial Szatmár; în germană Sathmar; în ebraică și idiș סאטמאר, pronunțat Satmar, Satmer sau Sacmer; vechea denumire românească Sătmar sau Sătmar-Mintiu) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Satu Mare (reședința) și Sătmărel. În trecut, Satu Mare a fost reședința Comitatului Sătmar și a județului interbelic Satu Mare.]. — — — Principele Transilvaniei, principele imperial, ducele de Racibórz si de Opole  Sigismund Báthory de Somlyó, 1601. — Mâna tinèndu sabia, in midiulocu capu de omu. 2 patrifamilie.    (blazon)

Helettya de Maros- Vásárhely [Târgu Mureș, (pronunțat în română [ˈtɨrɡu ˈmureʃ]) mai demult Mureș-Oșorhei, Oșorheiu, Târgul Mureșului (în maghiară Despre acest sunet Marosvásárhely, mai demult Székelyvásárhely, Vásárhely, Újszékelyvásár, Újvásár, germană Neumarkt, Neumarkt am Mieresch, latină Asserculis, Novum Forum Siculorum) este municipiul de reședință al județului Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Mureșeni, Remetea și Târgu Mureș (reședința). Se află în centrul Transilvaniei istorice, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureș. Situat în zona central-nordică a României, orașul are ca delimitare geografică râul Mureș și dealul Cornești. Târgu Mureș se învecinează cu comunele Sângeorgiu de Mureș, Cristești, Livezeni, Sântana de Mureș și Sâncraiu de Mureș. De-a lungul timpului a fost centrul cultural, industrial, economic și de educație al Ținutului Secuiesc.], in comun’a Satumare [Satu Mare (în maghiară Szatmárnémeti, colocvial Szatmár; în germană Sathmar; în ebraică și idiș סאטמאר, pronunțat Satmar, Satmer sau Sacmer; vechea denumire românească Sătmar sau Sătmar-Mintiu) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Satu Mare (reședința) și Sătmărel. În trecut, Satu Mare a fost reședința Comitatului Sătmar și a județului interbelic Satu Mare.]. — — — 1 patrifamilia.

! Zima de Budfalva, in comun’a Satumare [Satu Mare (în maghiară Szatmárnémeti, colocvial Szatmár; în germană Sathmar; în ebraică și idiș סאטמאר, pronunțat Satmar, Satmer sau Sacmer; vechea denumire românească Sătmar sau Sătmar-Mintiu) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Satu Mare (reședința) și Sătmărel. În trecut, Satu Mare a fost reședința Comitatului Sătmar și a județului interbelic Satu Mare.]. — — — 1 patrifamilia.  [vezi Sima de Budfalva]

! Sima de Budfalva] in comun’a Satumare [Satu Mare (în maghiară Szatmárnémeti, colocvial Szatmár; în germană Sathmar; în ebraică și idiș סאטמאר, pronunțat Satmar, Satmer sau Sacmer; vechea denumire românească Sătmar sau Sătmar-Mintiu) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Satu Mare (reședința) și Sătmărel. În trecut, Satu Mare a fost reședința Comitatului Sătmar și a județului interbelic Satu Mare.]. — — — 1 patrifamilia.  [vezi Zima de Budfalva]

Semnatu in Satumare, 10 Iuliu, 1862. 

                                                                                                                       Petru Bránu,

                                                                                                                           parochu in Satumare.