Conscriptiunile familieloru nobile romàne din a. 1862. PAGINA 45

-45-

in mânu stânga tiene frâulu, in drépt’a hasta militară — deasupr’a galiei militare, inchise se afla corón’a regala cu petrii pretióse, deasupr’a càrei’a sta unu chipu in form’a unui ângeru, care in mâna drépta tiene o cununa de lauru, éra in stêng’a trei flori albe de liliu. 25 patrifanulie. Credinti’a neclintita si eroismnlu neinvinsu, — dupa cum se vede din descrierea insignieloru nobilitare.     (blazon)  (vezi Breaz de Lutza)

! Breaz de Lutza. Boieriu din tiara Oltului, in comun’a Nagylak [Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak, în germană Nadlak, in sârbă Надлак) este un oraș în județul Arad, Crișana, România.], Bat’a si Siaitinu in comit. Csanadu. Principele Transilvaniei, regele Ungariei, prinț romano -german, ducele de Opole, Gabriel Bethlen de Iktár, 1616, 27 Fauru. Figur’a obicinuita nobilitare cu câmpulu vênatu, pe care se afla unu erou pe calu rosiu, imbracatu cu unu vestmentu de fieru pro pieptu, incinsu cu sabi’a, in mânu stânga tiene frâulu, in drépt’a hasta militară — deasupr’a galiei militare, inchise se afla corón’a regala cu petrii pretióse, deasupr’a càrei’a sta unu chipu in form’a unui ângeru, care in mâna drépta tiene o cununa de lauru, éra in stêng’a trei flori albe de liliu. 25 patrifanulie. Credinti’a neclintita si eroismnlu neinvinsu, — dupa cum se vede din descrierea insignieloru nobilitare.    (blazon)  (vezi Lutzai de Lutza)

! Pogácsas alias Pogaciasiu, in comun’a Nagy –Lak [Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak, în germană Nadlak, in sârbă Надлак) este un oraș în județul Arad, Crișana, România.] si Bat’a, comit. Csanadului. Principele Transilvaniei, domnitorul Țării Românești timp de un an, Gabriel Báthory de Pelsőc, de Somlyó, 1610, Aprilie 6. 1 patrifamilia.  (vezi Pogaciasiu)

! Pogaciasiu, in comun’a Nagy –Lak [Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak, în germană Nadlak, in sârbă Надлак) este un oraș în județul Arad, Crișana, România.] si Bat’a, comit. Csanadului. Principele Transilvaniei, domnitorul Țării Românești timp de un an, Gabriel Báthory de Pelsőc, de Somlyó, 1610, Aprilie 6. 1 patrifamilia.  (vezi Pogácsas)

! Marginian alias Marsinán, in comun’a Nagy – Lak [Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak, în germană Nadlak, in sârbă Надлак) este un oraș în județul Arad, Crișana, România.] si Siaitinu in comit. Csanadului. Principele Transilvaniei, regent al Ungariei, Gheorghe Rákóczi al II-lea de Felsővadász, 1668, Augustu 7, datu in Urbea -mare. — 1 patritamilia. Credinti’a neclatita si eroismulu neinvinsu.  (vezi Marsinán)

! Marsinán, in comun’a Nagy – Lak [Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak, în germană Nadlak, in sârbă Надлак) este un oraș în județul Arad, Crișana, România.] si Siaitinu in comit. Csanadului. Principele Transilvaniei, regent al Ungariei, Gheorghe Rákóczi al II-lea de Felsővadász, 1668, Augustu 7, datu in Urbea -mare. — 1 patritamilia. Credinti’a neclatita si eroismulu neinvinsu.  (vezi Marginián)

! Merce alias Mercse, in comun’a Nagylak [Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak, în germană Nadlak, in sârbă Надлак) este un oraș în județul Arad, Crișana, România.] comit Csanadu. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1663 Novembre 16. Armalele au capatu in anulu 1702 in Siomcut’a. — 3 patrifamilie.  (vezi Mercse)

! Mercse, in comun’a Nagylak [Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak, în germană Nadlak, in sârbă Надлак) este un oraș în județul Arad, Crișana, România.] comit Csanadu. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1663 Novembre 16. Armalele au capatu in anulu 1702 in Siomcut’a. — 3 patrifamilie.  (vezi Merce)

! Sabo alias Szabó, in comun’a Nagylak [Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak, în germană Nadlak, in sârbă Надлак) este un oraș în județul Arad, Crișana, România.] comit. Csanadu. Càrtile de donatiune armale se afla la némuri in Aradu. — 1 patrifamilia.  (vezi Szabó)              

! Szabó, in comun’a Nagylak [Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak, în germană Nadlak, in sârbă Надлак) este un oraș în județul Arad, Crișana, România.] comit. Csanadu. Càrtile de donatiune armale se afla la némuri in Aradu. — 1 patrifamilia.  (vezi Sabo)                                Protop. tract.           

IX. Comitatulu Temes.

Papp de Somkut, in comun’a Mehal’a Temisiórei [Mehala a fost cartier al Timișoarei în vremea ocupației otomane (1552 – 1716). Până la ridicarea Timișoarei la rangul de oraș liber al Ungariei (1782) a primit denumirea de Mehale (suburbie) de la turci. Apoi, suburbia a primit numele de Ujvaros (orașul nou) și era administrat de magistratul rascian. După această perioadă, teritoriul a trecut sub denumirea de comuna Mehala. De-abia de la 1 ianuarie 1910, în urma hotărârii consiliului locaj și a consiliului municipal, cu aprobarea Guvernului, a fost înglobată în teritoriul orașului Timișoara. Făcea parte din Circumscripția V, cu denumirea de Ferencvaros sau Franzstadt]. — — 1 patrifamilia.

Muntean de Lapusiulu -superioru, (Muntyán de Felső -Lapos), in comun’a Gilad [Ghilad (germană Gilad, Kilatt, maghiară Gilad) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Gad și Ghilad (reședința). Comuna Ghilad a fost înființată prin Legea nr. 54/2004, desprinzându-se de orașul Ciacova.]. — — — 1 patrifamilie.

Maxin de Kaczko, in comun’a Temes -Fabric’a [Livezile este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Dolaț și Livezile (reședința).]. 1591 in 10 Maiu de principele Transilvaniei, principele imperial, ducele de Opole și Ratibor, Sigismund Báthory de Somlyai,, 1607 in 1 Martie de căpitanul castelului Szendrő, căpitan al castelului Eger, comandant al Ordinului Cavalerilor, guvernatorul, magnatul, principele Transilvaniei, baronul Rákóczi Sigismund. — O mâna cu o sabie, in a cărui ascutitu se afla unu capu de turcu. 1 patrifamilia.    (blazon) 

Insemuatu Temes -Fabrieu, 30 Iuniu 1862.                             Avramu Maxin,

                                                                                                 parochu gr.-cat. fabricului si protopopu.

X. Comitatulu Carasiu.

Districtulu Lugosiu.

Rácz de Karansebes, in comun’a in comit. Carasiului si Lugosiu [Lugoj (în maghiară Lugos, în germană Lugosch) este un municipiu în județul Timiș, Banat, România, format din localitatea componentă Lugoj (reședința), și din satele Măguri și Tapia. Lugojul a fost pe vremuri o așezare puternic fortificată, având o importanță mai mare decât în prezent. Prima atestare documentară a cetății Lugoj apare spre sfârșitul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele din Budapesta, din care reiese că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj. Într-o diplomă datată 22 august 1376, semnată de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului a fost donată marilor feudali Ladislau și Ștefan Losonczy. La sfârșitul secolului al XIV-lea, mai ales după bătălia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunărea deseori, invadează Banatul, ajungând până în părțile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Ioan Huniade, pe când era comite de Timiș (1440), a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a orașului, întărind cetatea cu șanțuri, metereze și palisade.]. Donatiunea s’au datu in 14 Ianuariu anulu 1667 de càtra comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud] si Domnulu pàrtiloru Ungariei — fratiloru Ioane si Petru Rácz de Karansebes cu o curte curiala, si moşii in opidulu Vajda -Hunyád. In câmpulu vinetu stà unu barbatu intregu imbracatu in lamine de feru tienêndu in mâna sabi’a scósa, deasupr’a capului e unu scutu (galea militare) inchisu, si in vêrfulu insemnului carele e de amêndoua pàrtile cu lemniscele de colóre diverse infrumsetiatu, e pusa o diadema regésca. 8 patrifamilie, adeca in Lipov’a in comit Timisului 4, in Lugosiu 1, in Cacov’a 1, in Gorui’a in comitatulu Carasiului 1, in Vien’a 1. Mai esista din famili’a acésta unii si in comitatulu Unedórei [Hunedoarei], de unde in unulu 1710, nevrêndu doi fraţi Rács ase uni in religiunea catholica venira cu ai sei, si se asiediara la Birchisiu in Banatulu Timisianu, — éra de aici stranepotii loru s’au mutatu in anulu 1799 la Lipov’a.    (blazon)