Conscriptiunile familieloru nobile romàne din a. 1862. PAGINA 15

-15 -

Kys, in comun’a Leordin’a [Leordina (în maghiară: Leordina) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.]. —  Arhiducele de Austria, Împăratul Sfântului Imperiu Roman, rege al Boemiei, regele Ungariei și al Croației, Ferdinand al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, 1625. Cu tóte insigniele nobilitare s’au inzestratu; 2 patrifamilie care sa tragu din comitatulu Abony. Pentru credinti’a càtra Domnitoriulu si virtutile crescinesci desfasiurate.

Lázár, in comun’a Leordin’a [Leordina (în maghiară: Leordina) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.].. — Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1684. Cu tóte insigniele nobilitare s’au inzestratu. Se afla la 20 patrifamilie, cari acuma dupa date autentice se afla sub nume [de:] Sofronits, Teuth si Gevrilucz. Pentru crcdinti’a càtre Domnitoriulu si virtutile crescinesci desfasiurate.

Sofronits, in comun’a Leordin’a [Leordina (în maghiară: Leordina) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.].. — Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1684. Cu tóte   insigniele nobilitare s’au inzestratu. Se afla la 20 patrifamilie, cari acuma dupa date autentice se afla sub nume [de:] Sofronits, Teuth si Gevrilucz. Pentru crcdinti’a càtre Domnitoriulu si virtutile crescinesci desfasiurate.

Teuth, in comun’a Leordin’a [Leordina (în maghiară: Leordina) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.].. — Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1684. Cu tóte insigniele nobilitare s’au inzestratu. Se afla la 20 patrifamilie, cari acuma dupa date autentice se afla sub nume [de:] Sofronits, Teuth si Gevrilucz. Pentru crcdinti'a càtre Domnitoriulu si virtutile crescinesci desfasiurate.

Gevrilucz [Gavriluță], in comun’a Leordin’a [Leordina (în maghiară: Leordina) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.].. — Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud]. 1684. Cu tóte insigniele nobilitare s’au inzestratu. Se afla la 20 patrifamilie, cari acuma dupa date autentice se afla sub nume [de:] Sofronits, Teuth si Gevrilucz. Pentru crcdinti'a càtre Domnitoriulu si virtutile crescinesci desfasiurate.

Petrovay de Dolha, in comun’a Leordin’a [Leordina (în maghiară: Leordina) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.]. Donatiunea se afla in copia data de principele elector de Brandenburg, regele Ungariei și Croației, regele Boemiei, regele Germaniei, împăratul romano –german, Sigismund de Luxemburg, in anulu 1411. — — 3 patritamilie. Pentru credinti’a càtra Domnitoriulu si virtutile crescinesci desfasiurate.

Vántsa de Vántsfalu, in comun’a Leordin’a [Leordina (în maghiară: Leordina) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.]. Donatiunea se afla la famili’a Vántsa in Vántsfalu, comitatulu Muramuresiu. — — 16 patrifamilie. Se vede din donatiune.

Petrován* 8 octobre 1862. *[( Pitrova până în 1899, slovacă: Petrova, în ucraineană: Pitrova) este o comună din districtul Bardejov , regiunea Prešov, Slovacia. Așezarea a fost înființată de un un bourgomastru – primar - sau un reprezentant seniorial în Evul Mediu - Este inițial un termen din înalta germană veche sculdheizo care înseamnă “Cel care pronunță judecata” din care există mai multe variante în limbile germanice moderne: Schultheiß (Schultheiss), Schulte, Schultes, Schout ou Schulze ca și Meyer (primar signorial) - în a doua jumătate a secolului al XIV-lea sub legea vlahă. Prima sa mențiune scrisă datează din 1414.].

                                                                                   (Nelegibile) Mihály,

                                                                                          szolgabiró.

11. Districtulu Szigetu — Valea Ronei.

Nán din Nanesci, in comuna Ron’a de josu [Rona de Jos (în maghiară: Alsóróna, în germană: Unterrohnen) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.]. — — — 6 patrifamilie.

Tivadar, in comuna Ron’a de josu [Rona de Jos (în maghiară: Alsóróna, în germană: Unterrohnen) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.]. — — — 4 patrifamilie.

Marina de Apsa, in comuna Ron’a de josu [Rona de Jos (în maghiară: Alsóróna, în germană: Unterrohnen) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.]. — — — 5 patrifamilie.

Petrovay de Petrova, in comuna Ron’a de josu [Rona de Jos (în maghiară: Alsóróna, în germană: Unterrohnen) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.]. — — — 2 patrifamilie.          

Risko de Drahova, in comuna Ron’a de josu [Rona de Jos (în maghiară: Alsóróna, în germană: Unterrohnen) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.]. — — — 5 patrifamilie.

Tomojága de Visó, in comuna Ron’a de josu [Rona de Jos (în maghiară: Alsóróna, în germană: Unterrohnen) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.]. — — — 5 patrifamilie.

                                                                                                              Antoniu Breban,

                                                                                                              administratorele Ronei de josu.

12 Comuna Apsi’a de midiulocu.

Dán de Alsó Apsa, in comun’a Apsi’a de midiulocu [Apșa de Mijloc - localitate din Ucraina din dreapta Tisei, în Maramureșul Istoric.]. — Împărăteasa consoartă a Sfântului Imperiu Roman Maria Terezia a Austriei de Habsburg, contesă de Flandra, Hainaut și Namur, ducesă consortă de Lorraina și Bar, ducesă de Milano, Parma, Plasencia, Limburg, Lothier, Luxembourg și Milano; regina Ungariei, Slavoniei, Croației și Boemiei, regina Lodomeriei și Galiției ducesă de Hertog van Brabant, suverană a Țărilor de Jos;  1753. — — Sta in Apsi’a de midiulocu din 55 patrifamilie.

Huzo de Közép- Apsa, in comun’a Apsi’a de midiulocu [Apșa de Mijloc - localitate din Ucraina din dreapta Tisei, în Maramureșul Istoric.]. Ducele de Austria, regele Boemiei, regele Republicii Cehe, regele Ungariei și Croației, Ladislau al V-lea de Habsburg și de Luxemburg. 1456. — — 14 patrifamilie.  

Ivancsuk de Közép- Apsa, in comuna Apsi’a de midiulocu [Apșa de Mijloc - localitate din Ucraina din dreapta Tisei, în Maramureșul Istoric]. Ducele de Austria, regele Boemiei, regele Republicii Cehe, regele Ungariei și Croației, Ladislau al V-lea de Habsburg și de Luxemburg. 1456. — — 3 patrifamilie.  

Lázár de Purkaretz, in comuna Apsi’a de midiulocu [Apșa de Mijloc - localitate din Ucraina din dreapta Tisei, în Maramureșul Istoric.]. Vatr’a familiei acesteia fiindu in Purcaretiu, in Districtulu Cetatiei de pétra, documentele acolo se pastréza. — — 2 patrifamilie.

Marina de Kricsfalva, in comuna Apsi’a de midiulocu [Apșa de Mijloc - localitate din Ucraina din dreapta Tisei, în Maramureșul Istoric.]. — — 34 patrifamilie.  

Mihályi, in comuna Apsi’a de midiulocu [Apșa de Mijloc - localitate din Ucraina din dreapta Tisei, în Maramureșul Istoric.]. Ducele de Austria, regele Boemiei, regele Republicii Cehe, regele Ungariei și Croației, Ladislau al V-lea de Habsburg și de Luxemburg. 1442. — — 68 patrifamiiie.

Mois de Apsa, in comuna Apsi’a de midiulocu [Apșa de Mijloc - localitate din Ucraina din dreapta Tisei, în Maramureșul Istoric.]. — Împărăteasa consoartă a Sfântului Imperiu Roman Maria Terezia a Austriei de Habsburg, contesă de Flandra, Hainaut și Namur, ducesă consortă de Lorraina și Bar, ducesă de Milano, Parma, Plasencia, Limburg, Lothier, Luxembourg și Milano; regina Ungariei, Slavoniei, Croației și Boemiei, regina Lodomeriei și Galiției ducesă de Hertog van Brabant, suverană a Țărilor de Jos; 1753. — — 11 patrifamilie.              

Papp de Gyulafalva, in comuna Apsi’a de midiulocu [Apșa de Mijloc - localitate din Ucraina din dreapta Tisei, în Maramureșul Istoric.]. Se tiénu actele familiei in Giulesci [Giulești (în maghiară: Máragyulafalva, în germană: Ludwigsdorf) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată din satele Berbești, Ferești, Giulești (reședința) și Mănăstirea.]. — — 33 patrifamilie.       

Simán, in comuna Apsi’a de midiulocu [Apșa de Mijloc - localitate din Ucraina din dreapta Tisei, în Maramureșul Istoric.]. Ducele de Austria, regele Boemiei, regele Republicii Cehe, regele Ungariei și Croației, Ladislau al V-lea de Habsburg și de Luxemburg. 1442. — — 86 patrifamilie.  

Popse de Fejéregyháza, in comuna Apsi’a de midiulocu [Apșa de Mijloc - localitate din Ucraina din dreapta Tisei, în Maramureșul Istoric.] Contele de Barcelona. ducele de Parma și Piacenza, duce de Teschen, duce de Burgundia, duce de Luxemburg, ducele de Brabant,  ducele de Milano, arhiducele de Austria, prințul moștenitor al Austriei,  rege al Germaniei, regele Republicii Cehe, rege al Ungariei și Croației, rege și elector al Boemiei, rege al Siciliei, rege al Sardiniei, rege al Aragonului, regele Valenciei, regele Majorcăi, regele Corsicii, regele Spaniei și Indiilor, rege al Sardiniei, rege al Napoli, hertog von Brabant, Carol al VI-lea de Habsburg, împărat al Sfântului Imperiu Roman, 1718. — — 23 patrifamilie.  

Vlád de Selistie, in comuna Apsi’a de midiulocu [Apșa de Mijloc - localitate din Ucraina din dreapta Tisei, în Maramureșul Istoric.]. — Împărăteasa consoartă a Sfântului Imperiu Roman Maria Terezia a Austriei de Habsburg, contesă de Flandra, Hainaut și Namur, ducesă consortă de Lorraina și Bar, ducesă de Milano, Parma, Plasencia, Limburg, Lothier, Luxembourg și Milano; regina Ungariei, Slavoniei, Croației și Boemiei, regina Lodomeriei și Galiției ducesă de Hertog van Brabant, suverană a Țărilor de Jos; 1753. — — 29 patrifamilie.    

                                                                                                    Alesandru Lazaru,

                                                                                            parochulu Apsei de midiulocu