sâmbătă, 8 octombrie 2022

 Conscriptiunile familieloru nobile romàne din a. 1862. PAGINA 44

-44-

! Koszta alias Görög de Belényes, in comun’a Miska [Mișca (în maghiară: Tőzmiske) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Mișca (reședința), Satu Nou, Vânători și Zerindu Mic.], comit. Aradu [Arad (în maghiară Arad, sârbă Арад/Arad, germană Arad) este municipiul de reședință al județului cu același nume, la limita între regiunile istorice Banat și Crișana, România. Se află pe ambele maluri ale râului Mureș în Crișana și Banat (cartierele Aradul Nou, Mureșel și Sânnicolaul Mic), România.], Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1671. Principele Transilvaniei, Margravul de Moravia, contele de Tirol, ducele de Luxemburg, de Silezia, de Burgundia, de Brabant de Teschen, arhiduce de Austria și al Austriei Interioare (Styria, Carintia, Carniola), rege al Germaniei, al Ungariei, al Boemiei, al Republicii Cehe, al Croației și Slavoniei; împăratul Sfântului Imperiu Roman; Leopold I de Habsburg, 1701. Scutum militare coelestini coloris, in cujus campo corona aurea est diposita, brachim quidam humanum humero tenus crectum, enscinque sursum protectum firmiter tenere, supra scutum galea militaris clausa exposita quam contegit diadema Regmum, gemis etc. [Scut militar de culoare cerească, în câmpul căruia este plasată o coroană de aur, un braț subțire uman întins până la un umăr, iar pieptarul* în sus pentru a ține ferm, deasupra scutului este expusă o cască militară închisă, care acoperă diadema Regatului, pietre prețioase etc.]. 5 patrifamilie.

* Cuirasa (latina populară coriaceus, din latina clasică corium, piele) este o piesă de armură formată dintr-una sau mai multe bucăți de metal sau material rigid, destinată să protejeze pieptul (de la umeri până la centură), constând dintr-un pieptar ( protejarea trunchiului) și un spătar (partea superioară a spatelui), cel mai adesea purtată de un soldat.  (vezi Görög de Belényes)

! Görög de Belényes, in comun’a Miska [Mișca (în maghiară: Tőzmiske) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Mișca (reședința), Satu Nou, Vânători și Zerindu Mic.], comit. Aradu [Arad (în maghiară Arad, sârbă Арад/Arad, germană Arad) este municipiul de reședință al județului cu același nume, la limita între regiunile istorice Banat și Crișana, România. Se află pe ambele maluri ale râului Mureș în Crișana și Banat (cartierele Aradul Nou, Mureșel și Sânnicolaul Mic), România.], Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1671. Principele Transilvaniei, Margravul de Moravia, contele de Tirol, ducele de Luxemburg, de Silezia, de Burgundia, de Brabant de Teschen, arhiduce de Austria și al Austriei Interioare (Styria, Carintia, Carniola), rege al Germaniei, al Ungariei, al Boemiei, al Republicii Cehe, al Croației și Slavoniei; împăratul Sfântului Imperiu Roman; Leopold I de Habsburg, 1701. Scutum militare coelestini coloris, in cujus campo corona aurea est diposita, brachim quidam humanum humero tenus crectum, enscinque sursum protectum firmiter tenere, supra scutum galea militaris clausa exposita quam contegit diadema Regmum, gemis etc. [Scut militar de culoare cerească, în câmpul căruia este plasată o coroană de aur, un braț subțire uman întins până la un umăr, iar pieptarul* în sus pentru a ține ferm, deasupra scutului este expusă o cască militară închisă, care acoperă diadema Regatului, pietre prețioase etc.]. 5 patrifamilie.

* Cuirasa (latina populară coriaceus, din latina clasică corium, piele) este o piesă de armură formată dintr-una sau mai multe bucăți de metal sau material rigid, destinată să protejeze pieptul (de la umeri până la centură), constând dintr-un pieptar ( protejarea trunchiului) și un spătar (partea superioară a spatelui), cel mai adesea purtată de un soldat.  (vezi Koszta de Belényes)

Marzsinay, in comun’a Szomoskesz [Șomoșcheș este un sat în comuna Cermei din județul Arad, Crișana, România. Somoskeszi, a aparținut județului Zaránd în Evul Mediu. Numele său a fost menționat pentru prima dată într-un document în 1344 ca Samugkezew. În 1461 a fost menționat ca Samulkezy ~ Samolkezy ca loc vamal. Numele său a fost scris ca Somostyes în 1745, Somoskesz, Somoskeszi în 1808, Somos Keszi, Somos Köz în 1828 și Somoskeszi în 1913.], comit. Aradu. — — — 2 patrifamilie.

Kába, in comun’a Kis –Jenő [Ianova (germană Janowa, maghiară Temesjenő) este un sat în comuna Remetea Mare din județul Timiș, Banat, România.], Erdeizs [Pădureni este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.], comit. Aradu. — — — 15 patrifamilie.

Batrin, in comun’a Fazékas Varsánd [Olari (în maghiară: Újvarsánd) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Olari (reședința) și Sintea Mică.], comit. Aradu. Principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I de Felsővadász et Rákócz, 1647. — Persóna nobila in mân’a drépta cu sabie, in stâng’a cu capu de turcu. 9 patrifamilie.

Fáur de Tovis, comit. Alba -inferióre, in comun’a Kurtics [Curtici (în anii 1930–1940 Decebal; în maghiară Kürtös) este un oraș în județul Arad, Crișana, România. Orașul Curtici se află la o distanță de 17 km față de municipiul Arad.], comit. Aradu. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1665, Iuniu 30. — — 9 patrifamilie. Vasilie stramosiulu acestei familii s’au ostitu in contr’a turciloru pe la anulu 1767.

! Pák séu Patu, in comun’a Kurtics [Curtici (în anii 1930–1940 Decebal; în maghiară Kürtös) este un oraș în județul Arad, Crișana, România. Orașul Curtici se află la o distanță de 17 km față de municipiul Arad.], comit. Aradu. — Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1673, Iuniu 20 in Castrulu Radnóth*. Insemnele se potu sci dela némurile din Pecska. 2 patrifamilie. Stramosiul acestei familii s’au ostitu in contr’a turciloru la anulu 1663.

* Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen din Iernut. Clădirea castelului din Iernut a fost construit de Gáspár Bogáti în stil renascentist (1545). Ancadramentul portalului datează din 1574, fiind realizat tot în stilul Renașterii. Clădirea a fost modificată între 1650-1660 de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, după planurile arhitectului venețian Agostino Serena. Sub domnia lui locuitorii împreună cu biserica au trecut la religia reformată.  (vezi Patu)

! Patu, in comun’a Kurtics [Curtici (în anii 1930–1940 Decebal; în maghiară Kürtös) este un oraș în județul Arad, Crișana, România. Orașul Curtici se află la o distanță de 17 km față de municipiul Arad.], comit. Aradu. — Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1673, Iuniu 20 in Castrulu Radnóth*. Insemnele se potu sci dela némurile din Pecska. 2 patrifamilie. Stramosiul acestei familii s’au ostitu in contr’a turciloru la anulu 1663.

* Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen din Iernut. Clădirea castelului din Iernut a fost construit de Gáspár Bogáti în stil renascentist (1545). Ancadramentul portalului datează din 1574, fiind realizat tot în stilul Renașterii. Clădirea a fost modificată între 1650-1660 de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, după planurile arhitectului venețian Agostino Serena. Sub domnia lui locuitorii împreună cu biserica au trecut la religia reformată.  (vezi Pák)

 

Datu in Chitichadiu (Kétegyháza), 21 Iunie 1862.

                                                                                                      Petru Chirilescu,

                                                                                            administratoru protop. alu Kis -Ineului.

VIII.  Comitatulu Csanád.

! Papp alias Prekup de Fagaras, in comun’a Tornya [Turnu (maghiară Tornya, sârbă Торња) este un sat ce aparține orașului Pecica din județul Arad, Crișana, România.] in comit. Cianadului. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1689, Novembre 24. Obisnuit’a figura nobilitare cu câmpulu vênetu, in mijloculu càreia se afla un’a mâna cu gladiu, in haina rosia, in jurulu càreia stà o cununa de flori, deasupr’a càreia este unu vestmêntu de erou cu coróna aurita pe capu si la grumazu cu medaila aurita, de partea drépta cirade vinete aurite si de stêng’a rosii argintate, preste tóte aceste stà deasupr’a inscriptiunea acést’a “Victori detur Corona” « Coroana va fi dată învingătorului ». 1 patrifamilia. Credinti’a neclatita si eroismulu neinvinsu, ce se vede din descrierea insignieloru nobilitare.    (blazon)  (vezi Prekup de Fagaras)

! Prekup de Fagaras, in comun’a Tornya [Turnu (maghiară Tornya, sârbă Торња) este un sat ce aparține orașului Pecica din județul Arad, Crișana, România.] in comit. Cianadului. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1689, Novembre 24. Obisnuit’a figura nobilitare cu câmpulu vênetu, in mijloculu càreia se afla un’a mâna cu gladiu, in haina rosia, in jurulu càreia stà o cununa de flori, deasupr’a càreia este unu vestmêntu de erou cu coróna aurita pe capu si la grumazu cu medaila aurita, de partea drépta cirade vinete aurite si de stêng’a rosii argintate, preste tóte aceste stà deasupr’a inscriptiunea acést’a “Victori detur Corona” « Coroana va fi dată învingătorului ». 1 patrifamilia. Credinti’a neclatita si eroismulu neinvinsu, ce se vede din descrierea insignieloru nobilitare.    (blazon)  (vezi Papp de Fagaras)

! Costa rectius - Koszta, in comun’a Siaitinu [Șeitin (în maghiară: Sajtény) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.], comit. Csanadu. Càrtile de donatiune — dupa marturisirea batrêniloru — s’aru afla in Clusiu Transil.; ér la Siaitinu se afla 2 parie pe scurtu, in care se afla scrise patru familii, diu care tragemu un’a copie originala ce se afla la famili’a din Miska comit. Aradu. Censur’a parieloru aci se afla intarite la anulu 1832, 8 Iuliu, Nr 147 Urbea -mare. — Pe parie se afla sigilulu, deasupra unu erou cu spad’a in mân’a drépta, sub picióre unu globu, sub dênsulu unu calu cu unu erou etc. Aci sunt 4 patrifamilie, dara mai sunt si prin Ardélu, Bihari’a, Aradu, Csanadu, etc.    (blazon)  (vezi Koszta)

! Koszta, in comun’a Siaitinu [Șeitin (în maghiară: Sajtény) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.], comit. Csanadu. Càrtile de donatiune — dupa marturisirea batrêniloru — s’aru afla in Clusiu Transil.; ér la Siaitinu se afla 2 parie pe scurtu, in care se afla scrise patru familii, diu care tragemu un’a copie originala ce se afla la famili’a din Miska comit. Aradu. Censur’a parieloru aci se afla intarite la anulu 1832, 8 Iuliu, Nr 147 Urbea -mare. — Pe parie se afla sigilulu, deasupra unu erou cu spad’a in mân’a drépta, sub picióre unu globu, sub dênsulu unu calu cu unu erou etc. Aci sunt 4 patrifamilie, dara mai sunt si prin Ardélu, Bihari’a, Aradu, Csanadu, etc.    (blazon)  (vezi Coszta)

! Lutzai de Lutza alias Breaz. Boieriu din tiara Oltului, in comun’a Nagylak [Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak, în germană Nadlak, in sârbă Надлак) este un oraș în județul Arad, Crișana, România.], Bat’a si Siaitinu in comit. Csanadu. Principele Transilvaniei, regele Ungariei, prinț romano -german, ducele de Opole, Gabriel Bethlen de Iktár, 1616, 27 Fauru. Figur’a obicinuita nobilitare cu câmpulu vênatu, pe care se afla unu erou pe calu rosiu, imbracatu cu unu vestmentu de fieru pro pieptu, incinsu cu sabi’a,

 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu