Conscriptiunile familieloru nobile romàne din a. 1862. PAGINA 53

-53-

Beliger de Csuged, in comun’a Ciugudiu [Ciugud (în maghiară: Maroscsüged, în germană: Schenkendorf) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Ciugud (reședința), Drâmbar, Hăpria, Limba, Șeușa și Teleac.]. — — 9 patrifamilie. Prapadindui-se càrtile nobilitare a produsu un’a protestatiune la Capitolulu din Belgradu de anno 1799 facuta in contr’a Eppului rom. cath Batyáni, care voiá a-i cuprinde mosia unius Sessionis din Ciugudiu.

                                                                                                              Ioane Deac,

                                                                                                           protopopulu Cutului gr.-cath.

3. Districtulu Câmpeni.

Kendi, in comun’a Càmpeni [Câmpeni (în maghiară Topánfalva, în germană Topesdorf) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Boncești, Borlești, Botești, Câmpeni (reședința), Certege, Coasta Vâscului, Dănduț, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Fața Abrudului, Florești, Furduiești, Mihoești, Motorăști, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorlița, Tomușești, Valea Bistrii, Valea Caselor și Vârși.], comit Alb’a -Iuli’a. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], in 23 Iuniu, 1068. Diploma grafata pre piele de câne, provediuta cu sigilulu principilor transilvani cu inscripti’a Michaelu Apafi, etc. 2 patrifamilie. În considerarea credintii dovedita càtra principe, si a servitiului pentru patrie s’a datu lui Alexandru Kendi de Topanfalva.

Popp, in comun’a Vidr’a de josu [Vidra (în maghiară: Alsóvidra) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința). Este situată în partea nord-vestică a județului, pe valea Arieșului Mic și are în componență 39 de sate.], comit. Alb’a -Iuli’a. Principele Transilvaniei, margravul de Moravia, contele de Tirol, ducele de Luxemburg, de Silezia, de Burgundia, de Brabant de Teschen, arhiduce de Austria și al Austriei Interioare (Styria, Carintia, Carniola), rege al Germaniei, al Ungariei, al Boemiei, al Republicii Cehe, al Croației și Slavoniei; împăratul Sfântului Imperiu Roman; Leopold I de Habsburg, 1701. Mân’a tiene cruce duplicata. 16 patrifamilie.    (blazon) 

Georgu Nicula, in comun’a Albacu. Margravul Moraviei, al Sfântului Imperiu Roman, de Burgau, de Lusația Superioară și Inferioară, de Pont-à-Mousson, de Nomena, contele de Namur, de Provence, de Blâmont, de Zutphen, de Saarwerden, de Salm, de Falkenstein, de Habsburg, de Flandra, de Tirol, de Hainaut, de Kyburg, de Gorizia și Gradiszki, ducele de Limburg, de Gelderland, de Württemberg, de Teck, de Silezia Superioară si Inferioară, de Parma, de Placetia, de Guastalla, de Oświęcim, de Calabria, de Zator, de Baru, de Montferrat, de Cieszyn, de Suabie, de Charlesville, de Burgundia, de Lorena, de Stiria, de Carintia de Carniola, de Bucovina, de Brabant, de Luxemburg, de Milano și Mantua, arhiducele de Austria, marele duce al Toscanei, marele duce al Transilvaniei,  regele Ierusalimului, Romanilor, Dalmației, Germaniei, Lodomeriei, Galiţiei, Ungariei, Croației, Slavoniei și al Boemiei, suveran al Țărilor de Jos, prinț de Burgundia și Lorena, împărat romano-german,  Iosif al II –lea de Habsburg-Lorena. 1785. Sunt numai libertini. Diploma data prin directia -montana a tesaurariatului. 2 patrifamilie.

Iocov Niág, — — — — 11 patrifamilie.

! Mates Nutiu, (Nutz), — — — — 15 patrifamilie.  (vezi Nutz)

! Nutz Nutiu, — — — — 15 patrifamilie.  (vezi Mates)

Stefan Triff, — — — — 3 patrifamilie. Acesti din urma au capetatu diploma a fi libertini — pentru meritele din revolutiunea anului 1784 — prindiendu pre Hori’a — si predându-lu pe mân’a diregatoriei.

Càmpeni, 20 Iuniu 1862.

                                                                                                                  Ioanne Patiti’a,

                                                                                                                                 adm. protop.

4. Districtulu Armeni — (Örmény -szék).

! Siarlia (Sarlja, Sarte) de Veza, in comun’a Tzapu. Principele Transilvaniei, margravul de Moravia, contele de Tirol, ducele de Luxemburg, de Silezia, de Burgundia, de Brabant de Teschen, arhiduce de Austria și al Austriei Interioare (Styria, Carintia, Carniola), rege al Germaniei, al Ungariei, al Boemiei, al Republicii Cehe, al Croației și Slavoniei; împăratul Sfântului Imperiu Roman; Leopold I de Habsburg, 1698, 16 Ianuariu. — Scutu, in fundu unu munte verde, din midiloculu càruia ésa un’a mâna pâna in umeru scuturându o sabia, imbracata in cataphractura, lânga care de o parte e unu manipulu de grâu coptu, ér de célalta unulu de buxu infloritoriu, mai in susu totu acésta, apoi galea diadema etc. 8 patrifamilie.  (vezi Sarlja, Sarte de Veza)

! Sarlja de Veza, in comun’a Tzapu. Principele Transilvaniei, margravul de Moravia, contele de Tirol, ducele de Luxemburg, de Silezia, de Burgundia, de Brabant de Teschen, arhiduce de Austria și al Austriei Interioare (Styria, Carintia, Carniola), rege al Germaniei, al Ungariei, al Boemiei, al Republicii Cehe, al Croației și Slavoniei; împăratul Sfântului Imperiu Roman; Leopold I de Habsburg, 1698, 16 Ianuariu. — Scutu, in fundu unu munte verde, din midiloculu càruia ésa un’a mâna pâna in umeru scuturându o sabia, imbracata in cataphractura, lânga care de o parte e unu manipulu de grâu coptu, ér de célalta unulu de buxu infloritoriu, mai in susu totu acésta, apoi galea diadema etc. 8 patrifamilie.  (vezi Siarlia, Sarte de Veza)

! Sarte) de Veza, in comun’a Tzapu. Principele Transilvaniei, margravul de Moravia, contele de Tirol, ducele de Luxemburg, de Silezia, de Burgundia, de Brabant de Teschen, arhiduce de Austria și al Austriei Interioare (Styria, Carintia, Carniola), rege al Germaniei, al Ungariei, al Boemiei, al Republicii Cehe, al Croației și Slavoniei; împăratul Sfântului Imperiu Roman; Leopold I de Habsburg, 1698, 16 Ianuariu. — Scutu, in fundu unu munte verde, din midiloculu càruia ésa un’a mâna pâna in umeru scuturându o sabia, imbracata in cataphractura, lânga care de o parte e unu manipulu de grâu coptu, ér de célalta unulu de buxu infloritoriu, mai in susu totu acésta, apoi galea diadema etc. 8 patrifamilie.  (vezi Siarlia, Sarlja de Veza)

Pop de Alamor, in comun’a Alamoru [Alămor (în dialectul săsesc Meldenbrich, în germană Mildenburg, Makenberg, Mecklenberg, Sachsenhausen, în maghiară Alamor) este un sat în comuna Loamneș din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, în Podișul Secașelor. Anul primei atestări scrise este 1319.]. Principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I de Felsővadász et Rákócz, 1648. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1667. — Nicolaus Pop calare, si lânga elu tataseu inbracatu in reverende tiindu subsuóra ciaslovu, si in mân’a stênga chei’a bisericii, sub piciórele calului chipulu leului in colore roşie. 29 patrifamilie, in Bogatu -românu 6 patrifamilie.

Rosi’a, 6 Iuliu 1862.

                                                                                                        Basiliu Pauléthy,

                                                                                               parochulu Rosiei H. si prot. Epar. Armeni.