Conscriptiunile familieloru nobile romàne din a. 1862. PAGINA 54

-54-

5. Districtulu Zlatn’a.

Boér de Szkoré, in comun’a Abrudu [Abrud (în maghiară Abrudbánya, în germană Großschlatten, Grossschlatten, Altenburg, în latină Colonia Auraria Maior) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Abrud (reședința), Abrud-Sat, Gura Cornei și Soharu.

Între 1918 și 1950, orașul Abrud, pe atunci comună, a fost reședință de unitate administrativă sub-divizionară de ordin doi (plasă) în cadrul județului interbelic Alba, sub numele omonim de plasa Abrud.].  — — — In Abrudu 2, in Ofenbai’a 1 patrifamilia.

Papp de Nagy-Bágya (Baia-mare) [Baia Mare (în maghiară Nagybánya, germană Frauenbach) este municipiul de reședință al județului Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Baia Mare (reședința), Blidari, Firiza și Valea Neagră. Orașul este situat în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la poalele Munților Gutâi.], in comun’a Zlatn’a. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], a datu armalele in 30 Decembre 1664. Scutu militariu in 4 cornuri, de colóre vènata (cerulea), partea din josu e celina (cespes) verde, — in câmpu seu aria se vede óre care omu intregu in vestmèntu vènatu siediendu pe unu calu galbinu, cu mân’a stênga conduce calulu de frênu, éra cu drépt’a tiene unu corbu, dela spate unu câne de venatu (capàu) cu frimbia in gûtu aruncata. Désupra scutului e pusa chivera (galea) militara inchisa — acoperita de coróna regésca cu margaritare si petri protióse. In Zlatn’a 1, in Cojocn’a 2 patrifamilie

Macavei de Bucsum, in comun’a Pagulu –Buciumu [Buciumi este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Bodia, Bogdana, Buciumi (reședința), Huta, Răstolț și Sângeorgiu de Meseș.]. Donatiunea s’a datu de domnitoriulu Transilvaniei, comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], la anulu 1676 Decembre 7, si s’a produsa in generala congregatiune comitatense tienuta in Aiudu la 1677 Ianuariu 15. — Scutu ostasiescu, cu colóre cerulea, in care se vede o mâna drépta de omu imbracata cu lorica, si cu manusia de feru tienéndu sabia scósa, — désupr’a acelui scutu este unu coifu ostasicscu, si diadema regia, din care se vede a cresce unu laru cu 3 rami, in a càroru midiulocu stà filomela avêndu in rostru o tiedula cu inscriptiunea: “pro aris, et focis.” 56 patrifamilie. Strabunu acestei familie, Simeonu, Ilie si Ioanu, toti trei fraţii aderati si-au câstigatu aceiasi donatiune si armale prin meritele “pro aris, et focis. de dânsii facute; — credii loru presenti se ocupa cu lucrarea baisiagului, si a pamêntului.

Bisztrai de Bisztra, in comunele Bistr’a si Fagarasiu [Făgăraș (în maghiară Fogaras, în germană Fogarasch) este un municipiu în județul Brașov, Transilvania, România. Are o populație de 30.714 locuitori.[4]

Înainte de Unirea Transilvaniei cu România orașul a fost centrul administrativ al comitatului Făgăraș, iar între 1920 și 1950 a fost reședința județului Făgăraș.]. — — — In Bistr’a 3, in Fagarasiu 1 patrifamilie. Membrii acestei familie locuitori in Bistr’a, dicu: Donutiunca familiei loru séu a se afla la commembrii loru din Fugarasiu séu a se fi nimicitu in revolutiunea din 1784 Din famili’a Bistraiana patrifamlia in Bistr’a sunt: Alesandru, Georgiu si Georgiu Bisztrai; ér in Fagarasiu: Carolu si Antoniu doi frati, fii ai fostului c. r. capit, Iosifu Bisztrai, carele a fost frate cu Georgiu Bisztrai, tatalu lui Iosifu Biszatrai, repausatu in Bisztra la anulu 1855.

Aron de Bisztra, in comun’a Zlatn’a [Zlatna, mai demult Zlacna, Zlagna (în maghiară Zalatna, Kisbánya, în germană Klein Schlatten, Klein-Schlatten, Goldmarkt, în traducere “Târgul de aur”, în latină Ampelum) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitatea componentă Zlatna (reședința), și din satele Botești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Pătrângeni, Pârău Gruiului, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Numele românesc Zlatna este derivat din limba slavă, “zoloto” însemnând “aur”.

Are în subordine administrativă localitățile: Botești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Pârău Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori.]. — — — 1 patrifamilia. Acésta familia cu totulu stramutându-se din Bisztra, locuescu acum in Zlatn’a, fàra de a mai avé acum ceva posesiune activa in Bisztra.

Szabó, in comun’a Câmpeni [Câmpeni (în maghiară Topánfalva, în germană Topesdorf) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Boncești, Borlești, Botești, Câmpeni (reședința), Certege, Coasta Vâscului, Dănduț, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Fața Abrudului, Florești, Furduiești, Mihoești, Motorăști, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorlița, Tomușești, Valea Bistrii, Valea Caselor și Vârși.

Localitatea este cunoscută nu numai pentru frumusețea peisajului, dar și pentru personalitățile care au marcat istoria românilor, ca Horea, Cloșca și Crișan, conducătorii răscoalei de la 1784, și Avram Iancu, cel care a adus o contribuție însemnată în cadrul Revoluției de la 1848.]. Principele Transilvaniei, regele Ungariei, prinț romano -german, ducele de Opole, Gabriel Bethlen de Iktár. Se afla la némurile loru din Geógiulu de susu. 2 patrifamilie. Nobilitatea s’au câstigatu de stramosii loru pe câmpulu bataliei.

! Chendi rectius Kendi, in comun’a Câmpeni [Câmpeni (în maghiară Topánfalva, în germană Topesdorf) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Boncești, Borlești, Botești, Câmpeni (reședința), Certege, Coasta Vâscului, Dănduț, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Fața Abrudului, Florești, Furduiești, Mihoești, Motorăști, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorlița, Tomușești, Valea Bistrii, Valea Caselor și Vârși.

Localitatea este cunoscută nu numai pentru frumusețea peisajului, dar și pentru personalitățile care au marcat istoria românilor, ca Horea, Cloșca și Crișan, conducătorii răscoalei de la 1784, și Avram Iancu, cel care a adus o contribuție însemnată în cadrul Revoluției de la 1848.]. Sub împărăteasa consoartă a Sfântului Imperiu Roman, Maria Terezia a Austriei de Habsburg, contesă de Flandra, Hainaut și Namur, ducesă consortă de Lorraina și Bar, ducesă de Milano, Parma, Plasencia, Limburg, Lothier, Luxembourg; regina Ungariei, Slavoniei, Croației și Boemiei, regina Lodomeriei și Galiției ducesă de Hertog van Brabant, suverană a Țărilor de Jos, Ioane Chendi, gr. res. in Câmpeni. Orfanu in etate de 12 ani. Nobilitatea o au câstigalu Petru Chendi, cancelariulu Transilvaniei, sub Mari’a Theresi’a.

! Kendi rectius Chendi, in comun’a Câmpeni [Câmpeni (în maghiară Topánfalva, în germană Topesdorf) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Boncești, Borlești, Botești, Câmpeni (reședința), Certege, Coasta Vâscului, Dănduț, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Fața Abrudului, Florești, Furduiești, Mihoești, Motorăști, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorlița, Tomușești, Valea Bistrii, Valea Caselor și Vârși.

Localitatea este cunoscută nu numai pentru frumusețea peisajului, dar și pentru personalitățile care au marcat istoria românilor, ca Horea, Cloșca și Crișan, conducătorii răscoalei de la 1784, și Avram Iancu, cel care a adus o contribuție însemnată în cadrul Revoluției de la 1848.]. Sub împărăteasa consoartă a Sfântului Imperiu Roman, Maria Terezia a Austriei de Habsburg, contesă de Flandra, Hainaut și Namur, ducesă consortă de Lorraina și Bar, ducesă de Milano, Parma, Plasencia, Limburg, Lothier, Luxembourg; regina Ungariei, Slavoniei, Croației și Boemiei, regina Lodomeriei și Galiției ducesă de Hertog van Brabant, suverană a Țărilor de Jos, Ioane Chendi, gr. res. in Câmpeni. Orfanu in etate de 12 ani. Nobilitatea o au câstigalu Petru Chendi, cancelariulu Transilvaniei, sub Mari’a Theresi’a.

! Sultiu recte Sulutz, in Abrudu [Abrud (în maghiară Abrudbánya, în germană Großschlatten, Grossschlatten, Altenburg, în latină Colonia Auraria Maior) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Abrud (reședința), Abrud-Sat, Gura Cornei și Soharu.

Între 1918 și 1950, orașul Abrud, pe atunci comună, a fost reședință de unitate administrativă sub-divizionară de ordin doi (plasă) în cadrul județului interbelic Alba, sub numele omonim de plasa Abrud.], Cetatea de balta si in Clusiu — — — . La biseric’a gr. -cath. a Abrudului 3, éra la cea gr. or. 8 patrifamilie. Incâtu pentru rubricile celelalte, — domnulu Iosifu Sterc’a Siulutiu v -comitele din comitatulu Cetatea de balta va da mai lamurite deslusiri.

! Sulutz recte Sultiu, in Abrudu [Abrud (în maghiară Abrudbánya, în germană Großschlatten, Grossschlatten, Altenburg, în latină Colonia Auraria Maior) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Abrud (reședința), Abrud-Sat, Gura Cornei și Soharu.

Între 1918 și 1950, orașul Abrud, pe atunci comună, a fost reședință de unitate administrativă sub-divizionară de ordin doi (plasă) în cadrul județului interbelic Alba, sub numele omonim de plasa Abrud.], Cetatea de balta si in Clusiu — — — . La biseric’a gr. -cath. a Abrudului 3, éra la cea gr. or. 8 patrifamilie. Incâtu pentru rubricile celelalte, — domnulu Iosifu Sterc’a Siulutiu v -comitele din comitatulu Cetatea de balta va da mai lamurite deslusiri.

 

                                                                                              Alesandru Amos Tobias,

                                                                                              parochu si protop. gr. -cath. a Abrudului.