Conscriptiunile familieloru nobile romàne din a. 1862. PAGINA 61

-61-

Bantza, in comun’a Mező-Boő [Boian (în trecut Beiul de Câmpie; în maghiară: Mezőbő, Bedets) este un sat în comuna Ceanu Mare din județul Cluj, Transilvania, România. Așezarea romană (plasată extravilan între Boian și Ceanu Mare).]. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud],  — — 3 patrifamilie.

Sterka Sulutz de Kerpenyes, in comun’a Felső -Detrehem [Tritenii de Sus (în trecut Tritiul de Sus, în maghiară Felsödetrehem) este un sat în comuna Tritenii de Jos din județul Cluj, Transilvania, România.]. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1685, 22 Ianuarie. — Scutu militarescu in faci’a ceriului ca unu ursu in lance strapunsu. 1 patrifamilia.    (blazon) 

Moga de F.- Kőhér, in comun’a Felső-Detrehem [Tritenii de Sus (în trecut Tritiul de Sus, în maghiară Felsödetrehem) este un sat în comuna Tritenii de Jos din județul Cluj, Transilvania, România.]. Voievodul Transilvaniei, căpitanul cetății Várad (Várad este un sat în districtul Szigetvár, județul Baranya, Ungaria) ducele Cristofor Báthory de Somlyó, — — 1 patrifamilia.

Mogai de F -Oroszi, in comun’a Felső –Detrehem [Tritenii de Sus (în trecut Tritiul de Sus, în maghiară Felsödetrehem) este un sat în comuna Tritenii de Jos din județul Cluj, Transilvania, România.]. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], — 2 patrifamilie.

Vajda, in comun’a Felső –Detrehem [Tritenii de Sus (în trecut Tritiul de Sus, în maghiară Felsödetrehem) este un sat în comuna Tritenii de Jos din județul Cluj, Transilvania, România.]. — — — 1 patrifamilia.

Nagy, in comun’a G. – Keresztur [Grindeni (în trecut Grind -Cristur; în maghiară Gerendkeresztúr) este un sat în comuna Chețani din județul Mureș, Transilvania, România. În 1289 , a fost menționată pentru prima dată într-un act sub numele Keresztur , dar la acea vreme era menționată ca o așezare nelocuită, așa că este probabil să fi fost distrusă în timpul invaziei tătarilor. La vremea aceea, satul avea deja o biserică de lemn, care a fost sfințită în cinstea Sfintei Cruci. În 1361, populația satului strămutat a construit o biserică de piatră. În timpul Reformei, populația s-a convertit la religia reformată. În octombrie 1848, insurgenții români au masacrat 200 de locuitori maghiari și au ars biserica satului. Biserica a fost reconstruită în 1864. Până la Tratatul de pace de la Trianon, a aparținut raionului Marosludasi din județul Torda-Aranyos.] Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1669, 6 Martiu. — — 2 patrifamilie.

Harsány, in comun’a Mező-Tohát [Tăureni (în maghiară: Mezőtóhát, în germană: Teichrück[necesită citare]) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Fânațe, Moara de Jos și Tăureni (reședința). În aşezare au fost găsite morminte din epoca fierului. Până la Tratatul de pace de la Trianon, a aparținut raionului Marosludasi din județul Torda-Aranyos]. Contele de Barcelona. hertog von Brabant, ducele de Parma și Piacenza, de Teschen, de Burgundia, de Luxemburg, de Brabant, de Milano, arhiducele de Austria, prințul moștenitor al Austriei,  rege al Germaniei, al Republicii Cehe, al Ungariei și Croației, rege și elector al Boemiei, rege al Siciliei, al Sardiniei, al Aragonului, al Valenciei, al Majorcăi, al Corsicii, al Spaniei și Indiilor, al Sardiniei, al Neapolului, Carol al VI-lea de Habsburg, împărat al Sfântului Imperiu Roman, 1726. — — 1 patrifamilia.

Nagy, in comun’a Mező-Tohát [Tăureni (în maghiară: Mezőtóhát, în germană: Teichrück[necesită citare]) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Fânațe, Moara de Jos și Tăureni (reședința). În aşezare au fost găsite morminte din epoca fierului. Până la Tratatul de pace de la Trianon, a aparținut raionului Marosludasi din județul Torda-Aranyos]. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1669, 6 Martie. — — 5 patrifamilie.

Rátz de Nagy-Lák, in comun’a Mező-Tohát [Tăureni (în maghiară: Mezőtóhát, în germană: Teichrück[necesită citare]) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Fânațe, Moara de Jos și Tăureni (reședința). În aşezare au fost găsite morminte din epoca fierului. Până la Tratatul de pace de la Trianon, a aparținut raionului Marosludasi din județul Torda-Aranyos]. — — — 1 patrifamilia.

Rutza, in comun’a Mező-Tohát [Tăureni (în maghiară: Mezőtóhát, în germană: Teichrück[necesită citare]) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Fânațe, Moara de Jos și Tăureni (reședința). În aşezare au fost găsite morminte din epoca fierului. Până la Tratatul de pace de la Trianon, a aparținut raionului Marosludasi din județul Torda-Aranyos]. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud]. — — 3 patrifamilie.

Botta de Csenyefalva, in comun’a Mező-Tohát [Tăureni (în maghiară: Mezőtóhát, în germană: Teichrück[necesită citare]) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Fânațe, Moara de Jos și Tăureni (reședința). În aşezare au fost găsite morminte din epoca fierului. Până la Tratatul de pace de la Trianon, a aparținut raionului Marosludasi din județul Torda-Aranyos]. — — — 1 patrifamilia.

Dorgo, in comun’a Mező-Tohát [Tăureni (în maghiară: Mezőtóhát, în germană: Teichrück[necesită citare]) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Fânațe, Moara de Jos și Tăureni (reședința). În aşezare au fost găsite morminte din epoca fierului. Până la Tratatul de pace de la Trianon, a aparținut raionului Marosludasi din județul Torda-Aranyos]. Càrtile se afla in Nicul’a. — — 1 patrifamilia.

Sáros de Sáros, in comun’a Mező- Sz.-Jakob [Iacobeni, mai demult Sâniacob, (în maghiară Mezőszentjakab, în trad. «Sâniacobu de Câmpie», colocvial Szentjakab, în germană Jakobsdorf) este un sat în comuna Ceanu Mare din județul Cluj, Transilvania, România. În punctul “La Vie“ sau “Sărătură“, situat la 2 km sud-vest de sat, pe coaste sudică a unui deal, s-au descoperit, întâmplător, în anul 1961, 15 morminte de incinerație. S-au recuperat 4 urne întregi, vase romane provinciale de culoare roșie și un inel roman de bronz. Un sondaj executat în același an pe locul descoperiri nu a condus la descoperirea de noi morminte. Se consideră că cimitirul este de același tip cu cel de la Soporul de Câmpie, față de care se află la numai 4 km. În 1341, el apare pentru prima dată în surse ca Zenth Jakaptelke. Biserica cu hramul Sf. Iacob, precum și numele părții de așezământ (Feketeluk*) menționată în hrisovul din 1341, indică populația maghiară. În 1517, așezarea era încă locuită de unguri, după care a fost menționată doar ca sat românesc. Până la Tratatul de la Trianon, a aparținut județului Torda Torda-Aranyos.]. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1679, 8 Aprilie. — — 2 patrifamilie.

* în trad. din maghiară Gaura neagră

                                                                                                      Georgiu Lázár,

                                                                                                     adm. protop.

5. Comun’a Maros -Bogáta.

Wladutz de Örke, (Urca), in comun’a Mures -Bogot’a . Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1672, 29 Iuniu, (2 luliu). Scutum militare coelesti coloris, in cujus area, homo integer, viridi veste indutus, dextra manu extensa ensem tenere videtur, supra scutum galea militaris est clausa, et posita, quam contegit Diadema Regium gemmis, atque unionibus, decenter exornatum, ex cono vero galeæ tineæ, sive lemnisci variorum colorum, hinc inde defuentes, utrasque oras, sive margines ipsius scuti pulcherrime ambiunt et exornant.. [Scut militar de culoare cerească, în câmpul căruia un om întreg, îmbrăcat într-o haină verde, pare să țină în mâna dreaptă o sabie întinsă, închide o cască militară din piele, așezată deasupra scutului, fiind acoperită de o Diademă regală cu pietre prețioase și de asemenea,  uniuni, decorate decent, din conul căștii de piele, poate să se distingă o panglică - sau bandă lungă și îngustă de material flexibil ornând capul în timpul unei petreceri - atașată coroanei, executată în diferite culori, necolorată ici și colo, înconjurând și împodobind marginile scutului într-un mod foarte estetic.]. 6 patrifamilie. Tóte aceste familii descendu dela Teodoru Wladutz care dobândí donatiunea, si dela fii lui Teodoru si Nicolau, — mai sunt frati, veri si nepoţi la olalta.    (blazon) 

Muresiu -Bogata, 29 Iuniu s. v 1862.                                            Nicolau Wladutz,

                                                     archidiaconu onor. si par. gr.-unitu localu

6. Districtulu Maros -Ludos.

Szokol de Urály, in comun’a Uroiulu de câmpie [Rapoltu Mare (în maghiară: Nagyrápolt, în germană: Gross-Rapolden) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Bobâlna, Boiu, Folt, Rapoltu Mare (reședința) și Rapolțel.]. I. Căpitanul castelului Szendrő, căpitan al castelului Eger, comandant al Ordinului Cavalerilor, guvernatorul, magnatul, principele Transilvaniei, baronul Rákóczi Sigismund, 1607, 15 Iunie, in Clusiu S’au facntu amalista. II. Principele Transilvaniei, regele Ungariei, prinț romano -german, ducele de Opole, Gabriel Bethlen de Iktár. 1618, 19 Octobre. — III. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1686, 2 Aprilu — s’au data donatiunea. Literæ crant sigillo principali transylvanico, in medio super cera rubra, ductili papiro præstolariter tecta, communitæ, et roboratæ impressivo, patenter que confectæ, et emanatæ. In sigillo autem apparebant insignia trium nationum Pnncipatus Transylvaniæ, in enjus marginibus conscriptio impressive facta, talis legebatur: [Literalmente, ele poartă sigiliul principal transilvănean, la mijloc pe ceară roșie, acoperit cu papirus ductil, strâns impresionant de comun și întărit, clar ca finisaj și emanant. Pe sigiliu apăreau insemnele celor trei neamuri ale Principatului Transilvaniei, pe marginile cărora era scrisă o inscripție impresionantă, care scria astfel:] Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], D. G. Prin. Trans. partium R. Hung. D et Sic. Com. 22 patrifamilie.    (blazon) 

Román de Kis -Cserged, in comun’a Uroiulu de câmpie [Rapoltu Mare (în maghiară: Nagyrápolt, în germană: Gross-Rapolden) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Bobâlna, Boiu, Folt, Rapoltu Mare (reședința) și Rapolțel.]. Principele Transilvaniei, regent al Ungariei, Gheorghe Rákóczi al II-lea de Felsővadász, 1649, 18 Febr. in Alb’a- Iulia iau datu donatiunea. Scutum videlicet militare coelestini coloris [scut militar de culoare cerească]