Conscriptiunile familieloru nobile romàne din a. 1862. PAGINA 59
-59-
7. Comun’a Inakfalva.
Pecurár, in comun’a Inocu [Inoc (în maghiară Inakfalva) este un sat în comuna
Unirea din județul Alba, Transilvania, România. Potrivit lui Ferenc Léstyán, a
fost fondat în 1291 de către coloniștii secui; Cu toate acestea, Balázs Orbán
susține că Inakfalvá este identificat în mod eronat cu Igruchtel (cunoscut și
ca Igruthi) în documentele din secolul al XIII-lea, iar prima sa mențiune
datează doar din 1622. Populația secuilor a pierit probabil în luptele dintre
voievodul Mihai Viteazul și generalul italian de origine albaneză, Giorgio
Basta. Cei câțiva secui rămași s-au asimilat românilor.
A
făcut parte din Aranyosszék până la organizarea județeană din 1876. Din 1876
până la Tratatul de la Trianon, județul Torda-Aranyos a aparținut Districtului
Felvinci. Inoc face parte din România fără întrerupere din 1920.]. — — — 16 patrifamilie.
Florea, in comun’a Inocu [Inoc (în maghiară Inakfalva) este un sat în comuna
Unirea din județul Alba, Transilvania, România. Potrivit lui Ferenc Léstyán, a
fost fondat în 1291 de către coloniștii secui; Cu toate acestea, Balázs Orbán
susține că Inakfalvá este identificat în mod eronat cu Igruchtel (cunoscut și
ca Igruthi) în documentele din secolul al XIII-lea, iar prima sa mențiune
datează doar din 1622. Populația secuilor a pierit probabil în luptele dintre
voievodul Mihai Viteazul și generalul italian de origine albaneză, Giorgio
Basta. Cei câțiva secui rămași s-au asimilat românilor.
A
făcut parte din Aranyosszék până la organizarea județeană din 1876. Din 1876
până la Tratatul de la Trianon, județul Torda-Aranyos a aparținut Districtului
Felvinci. Inoc face parte din România fără întrerupere din 1920.]. — — — 2 patrifamilie.
Muntyán, in comun’a Inocu [Inoc (în maghiară Inakfalva) este un sat în comuna
Unirea din județul Alba, Transilvania, România. Potrivit lui Ferenc Léstyán, a
fost fondat în 1291 de către coloniștii secui; Cu toate acestea, Balázs Orbán
susține că Inakfalvá este identificat în mod eronat cu Igruchtel (cunoscut și
ca Igruthi) în documentele din secolul al XIII-lea, iar prima sa mențiune
datează doar din 1622. Populația secuilor a pierit probabil în luptele dintre
voievodul Mihai Viteazul și generalul italian de origine albaneză, Giorgio
Basta. Cei câțiva secui rămași s-au asimilat românilor.
A
făcut parte din Aranyosszék până la organizarea județeană din 1876. Din 1876
până la Tratatul de la Trianon, județul Torda-Aranyos a aparținut Districtului
Felvinci. Inoc face parte din România fără întrerupere din 1920.]. — — — 2 patrifamilie.
Gligor, in comun’a Inocu [Inoc (în maghiară Inakfalva) este un sat în comuna
Unirea din județul Alba, Transilvania, România. Potrivit lui Ferenc Léstyán, a
fost fondat în 1291 de către coloniștii secui; Cu toate acestea, Balázs Orbán
susține că Inakfalvá este identificat în mod eronat cu Igruchtel (cunoscut și
ca Igruthi) în documentele din secolul al XIII-lea, iar prima sa mențiune
datează doar din 1622. Populația secuilor a pierit probabil în luptele dintre
voievodul Mihai Viteazul și generalul italian de origine albaneză, Giorgio
Basta. Cei câțiva secui rămași s-au asimilat românilor.
A
făcut parte din Aranyosszék până la organizarea județeană din 1876. Din 1876
până la Tratatul de la Trianon, județul Torda-Aranyos a aparținut Districtului
Felvinci. Inoc face parte din România fără întrerupere din 1920.]. — — — 3 patrifamilie.
Ilia, in comun’a Inocu [Inoc (în maghiară Inakfalva) este un sat în comuna
Unirea din județul Alba, Transilvania, România. Potrivit lui Ferenc Léstyán, a
fost fondat în 1291 de către coloniștii secui; Cu toate acestea, Balázs Orbán
susține că Inakfalvá este identificat în mod eronat cu Igruchtel (cunoscut și
ca Igruthi) în documentele din secolul al XIII-lea, iar prima sa mențiune
datează doar din 1622. Populația secuilor a pierit probabil în luptele dintre
voievodul Mihai Viteazul și generalul italian de origine albaneză, Giorgio
Basta. Cei câțiva secui rămași s-au asimilat românilor.
A
făcut parte din Aranyosszék până la organizarea județeană din 1876. Din 1876
până la Tratatul de la Trianon, județul Torda-Aranyos a aparținut Districtului
Felvinci. Inoc face parte din România fără întrerupere din 1920.]. — — — 9 patrifamilie.
Agos, in comun’a Inocu [Inoc (în maghiară Inakfalva) este un sat în comuna
Unirea din județul Alba, Transilvania, România. Potrivit lui Ferenc Léstyán, a
fost fondat în 1291 de către coloniștii secui; Cu toate acestea, Balázs Orbán
susține că Inakfalvá este identificat în mod eronat cu Igruchtel (cunoscut și
ca Igruthi) în documentele din secolul al XIII-lea, iar prima sa mențiune
datează doar din 1622. Populația secuilor a pierit probabil în luptele dintre
voievodul Mihai Viteazul și generalul italian de origine albaneză, Giorgio
Basta. Cei câțiva secui rămași s-au asimilat românilor.
A
făcut parte din Aranyosszék până la organizarea județeană din 1876. Din 1876
până la Tratatul de la Trianon, județul Torda-Aranyos a aparținut Districtului
Felvinci. Inoc face parte din România fără întrerupere din 1920.]. — — — 7 patrifamilie.
Sirbu, in comun’a Inocu [Inoc (în maghiară Inakfalva) este un sat în comuna
Unirea din județul Alba, Transilvania, România. Potrivit lui Ferenc Léstyán, a
fost fondat în 1291 de către coloniștii secui; Cu toate acestea, Balázs Orbán
susține că Inakfalvá este identificat în mod eronat cu Igruchtel (cunoscut și
ca Igruthi) în documentele din secolul al XIII-lea, iar prima sa mențiune
datează doar din 1622. Populația secuilor a pierit probabil în luptele dintre
voievodul Mihai Viteazul și generalul italian de origine albaneză, Giorgio
Basta. Cei câțiva secui rămași s-au asimilat românilor.
A
făcut parte din Aranyosszék până la organizarea județeană din 1876. Din 1876
până la Tratatul de la Trianon, județul Torda-Aranyos a aparținut Districtului
Felvinci. Inoc face parte din România fără întrerupere din 1920.]. — — — 5 patrifamilie.
Sig: Inocu dic 23 Iunii s. v.
Vasilie Ciugudénu,
parochu
greco-catholicu ala Inocului.
8. Comun’a Moháts.
Gardos, in comun’a Mohaciu [Măhăceni (mai demult Măhaci sau Măhaciu; în maghiară
Aranyosmohács sau Mohács, în germană Goldenhof) este un sat în comuna Unirea
din județul Alba, Transilvania, România. În 1291, este menționat pentru prima
dată sub numele de Muhach. Fosta sa biserică stătea pe un promontoriu deasupra
Lacului Vechi. Populația sa originară maghiară a devenit treptat românească din
secolul al XVI-lea.]. Comitele secuilor, principele
Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1668, 1
Septembre. — Trupu de barbatu din brâu in susu, in mâna sabia. 15 patrifamilie. Prin vitejie. (blazon)
Popa, in comun’a Mohaciu [Măhăceni (mai demult Măhaci sau Măhaciu; în maghiară
Aranyosmohács sau Mohács, în germană Goldenhof) este un sat în comuna Unirea
din județul Alba, Transilvania, România. În 1291, este menționat pentru prima
dată sub numele de Muhach. Fosta sa biserică stătea pe un promontoriu deasupra
Lacului Vechi. Populația sa originară maghiară a devenit treptat românească din
secolul al XVI-lea.]. Principele Transilvaniei, Gheorghe
Rákóczi I de Felsővadász et Rákócz,
1641, 26 luliu. — Trupu de barbatu din brâu in susu, in mâna sabia. 14 patrifamilie. Prin vitejie. (blazon)
Mirtsa, in comun’a Mohaciu [Măhăceni (mai demult Măhaci sau Măhaciu; în maghiară
Aranyosmohács sau Mohács, în germană Goldenhof) este un sat în comuna Unirea
din județul Alba, Transilvania, România. În 1291, este menționat pentru prima
dată sub numele de Muhach. Fosta sa biserică stătea pe un promontoriu deasupra
Lacului Vechi. Populația sa originară maghiară a devenit treptat românească din
secolul al XVI-lea.]. Comitele secuilor, principele
Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1674, 10
Novembre. — Trupu de barbatu din brâu in
susu, in mâna sabia.
6 patrifamilie. Prin vitejie.
(blazon)
Rátz, in comun’a Mohaciu [Măhăceni (mai demult Măhaci sau Măhaciu; în maghiară
Aranyosmohács sau Mohács, în germană Goldenhof) este un sat în comuna Unirea
din județul Alba, Transilvania, România. În 1291, este menționat pentru prima
dată sub numele de Muhach. Fosta sa biserică stătea pe un promontoriu deasupra
Lacului Vechi. Populația sa originară maghiară a devenit treptat românească din
secolul al XVI-lea.]. Comitele secuilor, principele
Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1657, 23
Auguatu. — Trupu de barbatu din brâu in
susu, in mâna sabia.
10 patrifamilie. Prin vitejie.
(blazon)
Susman, in comun’a Mohaciu [Măhăceni (mai demult Măhaci sau Măhaciu; în maghiară
Aranyosmohács sau Mohács, în germană Goldenhof) este un sat în comuna Unirea
din județul Alba, Transilvania, România. În 1291, este menționat pentru prima
dată sub numele de Muhach. Fosta sa biserică stătea pe un promontoriu deasupra
Lacului Vechi. Populația sa originară maghiară a devenit treptat românească din
secolul al XVI-lea.]. Comitele secuilor, principele
Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1668, 1
Septembre. — Trupu de barbatu din brâu in susu, in mâna sabia. 13 patrifamilie. Prin vitejie. (blazon)
In acàrui’a lucru in adeveru amu subscrisu in
Mohaciu, 29 Iuniu 1862.
Ilie Aprijan,
par. gr. -cath. alu Mohaciului.
XIV. Comitatul u Tord’a.
1 Comun’a Berkesz.
Kádár (Cadar) de Magyar –Sáros -Berkesz, in comun’a Magyar –Sáros -Berkesz.
[Berchez este un sat în comuna Remetea
Chioarului din județul Maramureș, Transilvania, România. Se află la 24 km
distanță de Baia Mare. Prima atestare documentară: 1351 (Berkes). În veacurile
XIV-XVI a fost oraș și a avut căpitănie. După distrugerea Cetății Chioarului
(1713), sediul districtului Chioar se mută, pentru o vreme, la Berchez.]. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu
[Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1679 Februario 17. — — 10 patrifamilic. Din remasitiele lui Cadar
Georgiu in 1750, Iuniu 8, s’a mututu in Varmegi’a Turdei in Indolu Cadariu
Chirila. Din aceste remasitie se afla astadi in Indolu 10 patrifamilie.
Procesulu nobilitariu prin staruinti’a reposatului Cadariu Iuonas la tabl’a
craiésca s’a dobânditu in 1843.
Indol, 29 Iuniu 1862
Samuelu
Vlass’a Lászlo,
2. Comunele Petrid, Szind si Tur.
Médán de
Magura,
in comun’a Petridulu de susu [Petrești (în
maghiară Mezőpetri, în germană Petrifeld) este o comună în județul Satu Mare,
Transilvania, România, formată din satele Dindeștiu Mic și Petrești (reședința).]. Comitele secuilor, principele
Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1663
Februariu 16. — — 3 patrifamilie.
Marinka de
Budfalva,
in comun’a Turu [Tur (maghiară Túrvékonya) este
o localitate componentă a orașului Negrești-Oaș din județul Satu Mare,
Transilvania, România.]. Principele Transilvaniei,
principele imperial, ducele de Opole și Ratibor, Sigismund Báthory de Somlyai,
1594, 1 Februariu, — — 4 patrifamilie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu