Conscriptiunile familieloru nobile romàne din a. 1862. PAGINA 49

-49-

! Albu (Alb), în comun’a Livadea de coste [Livadia este un sat în comuna Baru din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Alb)

! Alb, în comun’a Livadea de coste [Livadia este un sat în comuna Baru din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Albu)

! Farcasiu (Farkas), in comun’a Livadea de coste [Livadia este un sat în comuna Baru din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Farkas)

! Farkas, in comun’a Livadea de coste [Livadia este un sat în comuna Baru din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Farcasiu)

! Cincora (Czinkora), in comun’a Livadea de coste [Livadia este un sat în comuna Baru din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Czinkora)

! Czinkora, in comun’a Livadea de coste [Livadia este un sat în comuna Baru din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Cincora)

! Baltean (Baltyán), in comun’a Livadea de coste [Livadia este un sat în comuna Baru din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Baltyán)

! Baltyán, in comun’a Livadea de coste [Livadia este un sat în comuna Baru din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Baltean)

Vistile, in comun’a Livadea de coste [Livadia este un sat în comuna Baru din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 1 patrifamilia.

Gábor, in comun’a Ponoru [Ponor este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg, la poalele sud-vestice ale munților Șureanu.]. — — — 9 patrifamilie.

! Vladu (Vlád), in comun’a Ponoru [Ponor este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg, la poalele sud-vestice ale munților Șureanu.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Vlád)

! Vlád, in comun’a Ponoru [Ponor este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg, la poalele sud-vestice ale munților Șureanu.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Vladu)

! Török (Tewrewk), in comun’a Ponoru [Ponor este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg, la poalele sud-vestice ale munților Șureanu.]. — — —      2 patrifamilie.  (vezi Tewrewk)

! Tewrewk, in comun’a Ponoru [Ponor este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg, la poalele sud-vestice ale munților Șureanu.]. — — — 2 patrifamilie.  (vezi Török)

Serbán, in comun’a Totesci [Totești (în maghiară: Totesd) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Cârnești, Copaci, Păclișa, Reea și Totești (reședința).]. — — — 6 patrifamilie.

Láda, in comun’a Totesci [Totești (în maghiară: Totesd) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Cârnești, Copaci, Păclișa, Reea și Totești (reședința).]. — — — 6 patrifamilie.

! Boceatu (Bocsát), in comun’a Totesci [Totești (în maghiară: Totesd) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Cârnești, Copaci, Păclișa, Reea și Totești (reședința).]. — — — 2 patrifamilie.  (vezi Bocsát)

! Bocsát), in comun’a Totesci [Totești (în maghiară: Totesd) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Cârnești, Copaci, Păclișa, Reea și Totești (reședința).]. — — — 2 patrifamilie.  (vezi Boceatu)

Marile, in comun’a Totesci[Totești (în maghiară: Totesd) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Cârnești, Copaci, Păclișa, Reea și Totești (reședința).]. — — — 2 patrifamilie.                                                                                                      

! Rosca (Roska), in comun’a Totesci [Totești (în maghiară: Totesd) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Cârnești, Copaci, Păclișa, Reea și Totești (reședința).]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Roska)

! Roska), in comun’a Totesci [Totești (în maghiară: Totesd) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Cârnești, Copaci, Păclișa, Reea și Totești (reședința).]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Rosca)

Nándra, in comun’a Totesci [Totești (în maghiară: Totesd) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Cârnești, Copaci, Păclișa, Reea și Totești (reședința).]. — — — 1 patrifamilia.

! Vegu (Vég), in comun’a Totesci [Totești (în maghiară: Totesd) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Cârnești, Copaci, Păclișa, Reea și Totești (reședința).]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Vég)

! Vég, in comun’a Totesci [Totești (în maghiară: Totesd) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Cârnești, Copaci, Păclișa, Reea și Totești (reședința).]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Vegu)

! Albu (Alb), in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Alb)

! Alb, in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Albu)

! Cincora (Czinkora), in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 3 patrifamilie.  (vezi Czinkora)

! Czinkora, in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 3 patrifamilie.  (vezi Cincora)

! Bunea (Bunya), in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 3 patrifamilie.  (vezi Bunya)

! Bunya, in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 3 patrifamilie.  (vezi Bunea)

! Manea (Mánya), in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 3 patrifamilie.  (vezi Mánya)

! Mánya), in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 3 patrifamilie.  (vezi Manea)

Popa, in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 2 patrifamilie.

! Farcasiu (Farkas), in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Farcasiu)

! Farkas, in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Farkas)

Rota, in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 3 patrifamilie.

Stoia, in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 1 patrifamilia.

Ungur, in comun’a Baaru [Baru (în maghiară: Nagybár, în germană: Gross-Elephant) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baru (reședința), Livadia, Petros și Valea Lupului.]. — — — 1 patrifamilia.

Brazova, in comun’a Pescean’a [Pesceana este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cermegești, Lupoaia, Negraia, Pesceana (reședința), Roești și Ursoaia.]. — — — 1 patrifamilia.

! Macra (Makra), in comun’a Pescean’a [Pesceana este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cermegești, Lupoaia, Negraia, Pesceana (reședința), Roești și Ursoaia.]. — — — 3 patrifamilie.  (vezi Makra)

! Makra), in comun’a Pescean’a [Pesceana este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cermegești, Lupoaia, Negraia, Pesceana (reședința), Roești și Ursoaia.]. — — — 3 patrifamilie.  (vezi Macra)

! Varodi (Váradi), in comuna Pescean’a [Pesceana este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cermegești, Lupoaia, Negraia, Pesceana (reședința), Roești și Ursoaia.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Váradi)

! Váradi, in comuna Pescean’a [Pesceana este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cermegești, Lupoaia, Negraia, Pesceana (reședința), Roești și Ursoaia.]. — — — 1 patrifamilia.  (vezi Varodi)

! Popu (Pap), in comun’a Pescean’a [Pesceana este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cermegești, Lupoaia, Negraia, Pesceana (reședința), Roești și Ursoaia.]. — — — 5 patrifamilie.  (vezi Pap)

! Pap, in comun’a Pescean’a [Pesceana este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cermegești, Lupoaia, Negraia, Pesceana (reședința), Roești și Ursoaia.]. — — — 5 patrifamilie.  (vezi Popu)

! Fiatu (Fiát), in comun’a Pescean’a [Pesceana este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cermegești, Lupoaia, Negraia, Pesceana (reședința), Roești și Ursoaia.]. — — — 3 patrifamilie.  (vezi Fiát)

! Fiát, in comun’a Pescean’a [Pesceana este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cermegești, Lupoaia, Negraia, Pesceana (reședința), Roești și Ursoaia.]. — — — 3 patrifamilie.  (vezi Fiatu)

Besarab, in comun’a Pescean’a [Pesceana este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cermegești, Lupoaia, Negraia, Pesceana (reședința), Roești și Ursoaia.]. — — — 1 patrifamilia.

Dragota, in comun’a Silvasiu de susu [Silvașu de Sus este un sat ce aparține orașului Hațeg din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 14 patrifamilie.

! Nopcea (Nopcsa), in comun’a Silvasiu de susu [Silvașu de Sus este un sat ce aparține orașului Hațeg din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 7 patrifamilie.  (vezi Nopcsa)

! Nopcsa), in comun’a Silvasiu de susu [Silvașu de Sus este un sat ce aparține orașului Hațeg din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 7 patrifamilie.  (vezi Nopcea)

! Macri (Makri), in comun’a Silvasiu de susu [Silvașu de Sus este un sat ce aparține orașului Hațeg din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 6 patrifamilie.  (vezi Makri)

! Makri), in comun’a Silvasiu de susu [Silvașu de Sus este un sat ce aparține orașului Hațeg din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 6 patrifamilie.  (vezi Macri)

! Dávid alias Mihaj, in comun’a Silvasiu de susu [Silvașu de Sus este un sat ce aparține orașului Hațeg din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 4 patrifamilie.  (vezi Mihaj)

! Mihaj, in comun’a Silvasiu de susu [Silvașu de Sus este un sat ce aparține orașului Hațeg din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 4 patrifamilie.  (vezi Dávid)

Nopcsa, in comun’a Forcadinului de josu [Până în secolul al XX-lea au existat două sate, Fărcădinu de Jos și Fărcădinu de Sus (actualmente General Berthelot). Primul a fost atestat documentar cu numele de “Zabadfalu” (echivalentul maghiar pentru Villa Libera -Ohaba), când jumătate de sat este întărită de voivodul Transilvaniei împreună cu cele trei sate Silvaș lui Daneș “Dionisius”, Lațcu “Ladislaus” și Mihail, fiul lui Ioan “Iwan” de Ziluaș și fratele lui devălmaș “Wolkzaan”. Pentru cealaltă jumătate a satului există date din 1402, cand în “possessio Ohaba” aveau frați de stăpanire un Vancea cu fii săi Ioan, Vlad și Litovoi precum și Zlatu. Aceștia vând o șesime lui Ștefan de Rau Bărbat, împreună cu o șesime din parțile pe care tot ei le stăpanesc în Fărcădinul de Sus. Un “Sclavoi filius Vanchia de Farkadini” (poate același Vancea pomenit și în 1402, “Sclavoi” este identificat cu Litovoi este jude al Țări Hațegului la 1411. Toponimul ar putea proveni dintr-un nume de persoană (Farcaș –Vâlc -Lup) dar cum pentru partea inferioară a râului Galbena se folosea și denumirea de “Valea Făcădinului”, există probabilitatea ca satul să-și fi luat sau să-și fi schimbat numele după cel al râului pe care se află]. — — — 1 patrifamilia.

Pára, in comun’a Silvasiu de josu [Silvașu de Jos este un sat ce aparține orașului Hațeg din județul Hunedoara, Transilvania, România.]. — — — 1 patrifamilia.

Pop de Boierfalva, in comun’a Hatiegu [Hațeg (în maghiară Hátszeg, în germană Hötzing) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Hațeg (reședința) și Nălațvad, și din satele Silvașu de Jos și Silvașu de Sus. Orașul este centrul ținutului istoric și etnografic Țara Hațegului.]. Principele Transilvaniei, regent al Ungariei, Gheorghe Rákóczi al II-lea de Felsővadász, — — 1 patrifamilia.

Latiugh, in comun’a Hatiegelu [Hațeg (în maghiară Hátszeg, în germană Hötzing) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Hațeg (reședința) și Nălațvad, și din satele Silvașu de Jos și Silvașu de Sus. Orașul este centrul ținutului istoric și etnografic Țara Hațegului.]. Principele Transilvaniei, principele imperial, ducele de Opole și Ratibor, Sigismund Báthory de Somlyai, 1674. — — 1 patrifamilia.

! Boianu (Baján), in comun’a Hatiegelu [Hațeg (în maghiară Hátszeg, în germană Hötzing) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Hațeg (reședința) și Nălațvad, și din satele Silvașu de Jos și Silvașu de Sus. Orașul este centrul ținutului istoric și etnografic Țara Hațegului.]. — — — 2 patrifamilie.  (vezi Baján)

! Baján), in comun’a Hatiegelu [Hațeg (în maghiară Hátszeg, în germană Hötzing) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Hațeg (reședința) și Nălațvad, și din satele Silvașu de Jos și Silvașu de Sus. Orașul este centrul ținutului istoric și etnografic Țara Hațegului.]. — — — 2 patrifamilie.  (vezi Boianu)

! Bengeu (Bengő), in comun’a Hatiegelu [Hațeg (în maghiară Hátszeg, în germană Hötzing) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Hațeg (reședința) și Nălațvad, și din satele Silvașu de Jos și Silvașu de Sus. Orașul este centrul ținutului istoric și etnografic Țara Hațegului.]. — — 1 patrifamilia.  (vezi Bengő)

! Bengő, in comun’a Hatiegelu [Hațeg (în maghiară Hátszeg, în germană Hötzing) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Hațeg (reședința) și Nălațvad, și din satele Silvașu de Jos și Silvașu de Sus. Orașul este centrul ținutului istoric și etnografic Țara Hațegului.]. — — 1 patrifamilia.  (vezi Bengeu)

Halmágyi, in comun’a Baiesci [Băiești este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg. În secolul al XV-lea, Déva și Hunyad erau sate românești aparținând castelului Hátszeg în secolul al XVI-lea . În 1683, era locuit de 28 de familii nobiliare românești (membri ai familiilor Vitan, Balika, Hora, Buda, Farkas, Koszta, Halmágy, Szirb, Nándra, Kornya, Pogán și Szeben în ortografia maghiară).  Autoritățile habsburgice au convocat în sat o adunare a preoților români din raionul Hátszeg, la 21 ianuarie 1699, la care au trebuit să ia poziție cu privire la uniunea bisericească. Preoții ortodocși s- au lipit de religia ortodoxă, zece români au fost reformațiiar pastorul, inclusiv cel din Bajesdi, a vrut să rămână reformat. În locul lui József Farkas Bajesdi, care mai târziu a fost numit predicator român la Hátszeg, un alt predicator Ioan a fost numit la biserica Bajesdi în 1704. Totuși, acesta este ultimul raport despre Biserica Reformată de limbă română, nobilii reformați s-au alăturat confesiunii greco-catolice. În 1733, a fost scris cu 48 de familii și trei preoți Unitus . Din 1764, o mică parte din locuitorii săi, care nu aveau statut legal, au slujit în Regimentul I de Grăniceri Români din Transilvania până în 1851. În secolul al XIX-lea, micii nobili din Bajesd - ca și alți nobili de religie și limba română din Hátszeg rural - erau „nobili” intermediari (nemeși) între maghiari și români.aparținea unui grup. Identitatea lor etnică primară i-a înfruntat pe acești nobili cu populația românească din jur (foști iobagi și iobagi) și, în anumite contexte, au avut tendința de a se identifica ca maghiari. Bajesd a fost unul dintre puținele sate în care această categorie socială/etnică constituia majoritatea populației. Explicarea acestei populații a fost considerată o prioritate pentru statul dualist maghiar, iar o școală de stat în limba maghiară a fost înființată în așezare foarte devreme, încă din 1882. Deși școala maghiară a funcționat atunci timp de patru decenii, în 1910 doar 17% dintre rezidenții nemaghiari din Baijesdi au declarat că vorbesc maghiară. În primul deceniu al secolului al XX-lea, Bajesde era considerat unul dintre cele mai bogate sate din bazinul Hátszegi . În 1911,A fost ars într-un incendiu care s-a extins de la Rusor.]. Banul Severinului, voievodul Transilvaniei, regent al Regatului Ungariei cu titlul de guvernator, căpitan general al regatului, mare comandant militar, conte perpetuu de Beszterce [Bistrița],  Ioan de Hunedoara [latină Ioannes Corvinus, maghiară Hunyadi János, 1458. — — 9 patrifamilie.

! Bai alias Sirbu, in comun’a Baiesci [Băiești este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg. În secolul al XV-lea, Déva și Hunyad erau sate românești aparținând castelului Hátszeg în secolul al XVI-lea . În 1683, era locuit de 28 de familii nobiliare românești (membri ai familiilor Vitan, Balika, Hora, Buda, Farkas, Koszta, Halmágy, Szirb, Nándra, Kornya, Pogán și Szeben în ortografia maghiară).  Autoritățile habsburgice au convocat în sat o adunare a preoților români din raionul Hátszeg, la 21 ianuarie 1699, la care au trebuit să ia poziție cu privire la uniunea bisericească. Preoții ortodocși s- au lipit de religia ortodoxă, zece români au fost reformațiiar pastorul, inclusiv cel din Bajesdi, a vrut să rămână reformat. În locul lui József Farkas Bajesdi, care mai târziu a fost numit predicator român la Hátszeg, un alt predicator Ioan a fost numit la biserica Bajesdi în 1704. Totuși, acesta este ultimul raport despre Biserica Reformată de limbă română, nobilii reformați s-au alăturat confesiunii greco-catolice. În 1733, a fost scris cu 48 de familii și trei preoți Unitus . Din 1764, o mică parte din locuitorii săi, care nu aveau statut legal, au slujit în Regimentul I de Grăniceri Români din Transilvania până în 1851. În secolul al XIX-lea, micii nobili din Bajesd - ca și alți nobili de religie și limba română din Hátszeg rural - erau „nobili” intermediari (nemeși) între maghiari și români.aparținea unui grup. Identitatea lor etnică primară i-a înfruntat pe acești nobili cu populația românească din jur (foști iobagi și iobagi) și, în anumite contexte, au avut tendința de a se identifica ca maghiari. Bajesd a fost unul dintre puținele sate în care această categorie socială/etnică constituia majoritatea populației. Explicarea acestei populații a fost considerată o prioritate pentru statul dualist maghiar, iar o școală de stat în limba maghiară a fost înființată în așezare foarte devreme, încă din 1882. Deși școala maghiară a funcționat atunci timp de patru decenii, în 1910 doar 17% dintre rezidenții nemaghiari din Baijesdi au declarat că vorbesc maghiară. În primul deceniu al secolului al XX-lea, Bajesde era considerat unul dintre cele mai bogate sate din bazinul Hátszegi . În 1911,A fost ars într-un incendiu care s-a extins de la Rusor.]. — — — 3 patrifamilie.  (vezi Sirbu)

! Sirbu, in comun’a Baiesci [Băiești este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg. În secolul al XV-lea, Déva și Hunyad erau sate românești aparținând castelului Hátszeg în secolul al XVI-lea . În 1683, era locuit de 28 de familii nobiliare românești (membri ai familiilor Vitan, Balika, Hora, Buda, Farkas, Koszta, Halmágy, Szirb, Nándra, Kornya, Pogán și Szeben în ortografia maghiară).  Autoritățile habsburgice au convocat în sat o adunare a preoților români din raionul Hátszeg, la 21 ianuarie 1699, la care au trebuit să ia poziție cu privire la uniunea bisericească. Preoții ortodocși s- au lipit de religia ortodoxă, zece români au fost reformațiiar pastorul, inclusiv cel din Bajesdi, a vrut să rămână reformat. În locul lui József Farkas Bajesdi, care mai târziu a fost numit predicator român la Hátszeg, un alt predicator Ioan a fost numit la biserica Bajesdi în 1704. Totuși, acesta este ultimul raport despre Biserica Reformată de limbă română, nobilii reformați s-au alăturat confesiunii greco-catolice. În 1733, a fost scris cu 48 de familii și trei preoți Unitus . Din 1764, o mică parte din locuitorii săi, care nu aveau statut legal, au slujit în Regimentul I de Grăniceri Români din Transilvania până în 1851. În secolul al XIX-lea, micii nobili din Bajesd - ca și alți nobili de religie și limba română din Hátszeg rural - erau „nobili” intermediari (nemeși) între maghiari și români.aparținea unui grup. Identitatea lor etnică primară i-a înfruntat pe acești nobili cu populația românească din jur (foști iobagi și iobagi) și, în anumite contexte, au avut tendința de a se identifica ca maghiari. Bajesd a fost unul dintre puținele sate în care această categorie socială/etnică constituia majoritatea populației. Explicarea acestei populații a fost considerată o prioritate pentru statul dualist maghiar, iar o școală de stat în limba maghiară a fost înființată în așezare foarte devreme, încă din 1882. Deși școala maghiară a funcționat atunci timp de patru decenii, în 1910 doar 17% dintre rezidenții nemaghiari din Baijesdi au declarat că vorbesc maghiară. În primul deceniu al secolului al XX-lea, Bajesde era considerat unul dintre cele mai bogate sate din bazinul Hátszegi . În 1911,A fost ars într-un incendiu care s-a extins de la Rusor.]. — — — 3 patrifamilie.  (vezi Bai)

! Farcasiu (Farkas), in comun’a Baiesci [Băiești este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg. În secolul al XV-lea, Déva și Hunyad erau sate românești aparținând castelului Hátszeg în secolul al XVI-lea . În 1683, era locuit de 28 de familii nobiliare românești (membri ai familiilor Vitan, Balika, Hora, Buda, Farkas, Koszta, Halmágy, Szirb, Nándra, Kornya, Pogán și Szeben în ortografia maghiară).  Autoritățile habsburgice au convocat în sat o adunare a preoților români din raionul Hátszeg, la 21 ianuarie 1699, la care au trebuit să ia poziție cu privire la uniunea bisericească. Preoții ortodocși s- au lipit de religia ortodoxă, zece români au fost reformațiiar pastorul, inclusiv cel din Bajesdi, a vrut să rămână reformat. În locul lui József Farkas Bajesdi, care mai târziu a fost numit predicator român la Hátszeg, un alt predicator Ioan a fost numit la biserica Bajesdi în 1704. Totuși, acesta este ultimul raport despre Biserica Reformată de limbă română, nobilii reformați s-au alăturat confesiunii greco-catolice. În 1733, a fost scris cu 48 de familii și trei preoți Unitus . Din 1764, o mică parte din locuitorii săi, care nu aveau statut legal, au slujit în Regimentul I de Grăniceri Români din Transilvania până în 1851. În secolul al XIX-lea, micii nobili din Bajesd - ca și alți nobili de religie și limba română din Hátszeg rural - erau „nobili” intermediari (nemeși) între maghiari și români.aparținea unui grup. Identitatea lor etnică primară i-a înfruntat pe acești nobili cu populația românească din jur (foști iobagi și iobagi) și, în anumite contexte, au avut tendința de a se identifica ca maghiari. Bajesd a fost unul dintre puținele sate în care această categorie socială/etnică constituia majoritatea populației. Explicarea acestei populații a fost considerată o prioritate pentru statul dualist maghiar, iar o școală de stat în limba maghiară a fost înființată în așezare foarte devreme, încă din 1882. Deși școala maghiară a funcționat atunci timp de patru decenii, în 1910 doar 17% dintre rezidenții nemaghiari din Baijesdi au declarat că vorbesc maghiară. În primul deceniu al secolului al XX-lea, Bajesde era considerat unul dintre cele mai bogate sate din bazinul Hátszegi . În 1911,A fost ars într-un incendiu care s-a extins de la Rusor.]. — — — 15 patrifamilie.  (vezi Farkas)

! Farkas, in comun’a Baiesci [Băiești este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg. În secolul al XV-lea, Déva și Hunyad erau sate românești aparținând castelului Hátszeg în secolul al XVI-lea . În 1683, era locuit de 28 de familii nobiliare românești (membri ai familiilor Vitan, Balika, Hora, Buda, Farkas, Koszta, Halmágy, Szirb, Nándra, Kornya, Pogán și Szeben în ortografia maghiară).  Autoritățile habsburgice au convocat în sat o adunare a preoților români din raionul Hátszeg, la 21 ianuarie 1699, la care au trebuit să ia poziție cu privire la uniunea bisericească. Preoții ortodocși s- au lipit de religia ortodoxă, zece români au fost reformațiiar pastorul, inclusiv cel din Bajesdi, a vrut să rămână reformat. În locul lui József Farkas Bajesdi, care mai târziu a fost numit predicator român la Hátszeg, un alt predicator Ioan a fost numit la biserica Bajesdi în 1704. Totuși, acesta este ultimul raport despre Biserica Reformată de limbă română, nobilii reformați s-au alăturat confesiunii greco-catolice. În 1733, a fost scris cu 48 de familii și trei preoți Unitus . Din 1764, o mică parte din locuitorii săi, care nu aveau statut legal, au slujit în Regimentul I de Grăniceri Români din Transilvania până în 1851. În secolul al XIX-lea, micii nobili din Bajesd - ca și alți nobili de religie și limba română din Hátszeg rural - erau „nobili” intermediari (nemeși) între maghiari și români.aparținea unui grup. Identitatea lor etnică primară i-a înfruntat pe acești nobili cu populația românească din jur (foști iobagi și iobagi) și, în anumite contexte, au avut tendința de a se identifica ca maghiari. Bajesd a fost unul dintre puținele sate în care această categorie socială/etnică constituia majoritatea populației. Explicarea acestei populații a fost considerată o prioritate pentru statul dualist maghiar, iar o școală de stat în limba maghiară a fost înființată în așezare foarte devreme, încă din 1882. Deși școala maghiară a funcționat atunci timp de patru decenii, în 1910 doar 17% dintre rezidenții nemaghiari din Baijesdi au declarat că vorbesc maghiară. În primul deceniu al secolului al XX-lea, Bajesde era considerat unul dintre cele mai bogate sate din bazinul Hátszegi . În 1911,A fost ars într-un incendiu care s-a extins de la Rusor.]. — — — 15 patrifamilie.  (vezi Farcasiu)

! Vitanu (Vitán), in comun’a Baiesci [Băiești este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg. În secolul al XV-lea, Déva și Hunyad erau sate românești aparținând castelului Hátszeg în secolul al XVI-lea . În 1683, era locuit de 28 de familii nobiliare românești (membri ai familiilor Vitan, Balika, Hora, Buda, Farkas, Koszta, Halmágy, Szirb, Nándra, Kornya, Pogán și Szeben în ortografia maghiară).  Autoritățile habsburgice au convocat în sat o adunare a preoților români din raionul Hátszeg, la 21 ianuarie 1699, la care au trebuit să ia poziție cu privire la uniunea bisericească. Preoții ortodocși s- au lipit de religia ortodoxă, zece români au fost reformațiiar pastorul, inclusiv cel din Bajesdi, a vrut să rămână reformat. În locul lui József Farkas Bajesdi, care mai târziu a fost numit predicator român la Hátszeg, un alt predicator Ioan a fost numit la biserica Bajesdi în 1704. Totuși, acesta este ultimul raport despre Biserica Reformată de limbă română, nobilii reformați s-au alăturat confesiunii greco-catolice. În 1733, a fost scris cu 48 de familii și trei preoți Unitus . Din 1764, o mică parte din locuitorii săi, care nu aveau statut legal, au slujit în Regimentul I de Grăniceri Români din Transilvania până în 1851. În secolul al XIX-lea, micii nobili din Bajesd - ca și alți nobili de religie și limba română din Hátszeg rural - erau „nobili” intermediari (nemeși) între maghiari și români.aparținea unui grup. Identitatea lor etnică primară i-a înfruntat pe acești nobili cu populația românească din jur (foști iobagi și iobagi) și, în anumite contexte, au avut tendința de a se identifica ca maghiari. Bajesd a fost unul dintre puținele sate în care această categorie socială/etnică constituia majoritatea populației. Explicarea acestei populații a fost considerată o prioritate pentru statul dualist maghiar, iar o școală de stat în limba maghiară a fost înființată în așezare foarte devreme, încă din 1882. Deși școala maghiară a funcționat atunci timp de patru decenii, în 1910 doar 17% dintre rezidenții nemaghiari din Baijesdi au declarat că vorbesc maghiară. În primul deceniu al secolului al XX-lea, Bajesde era considerat unul dintre cele mai bogate sate din bazinul Hátszegi . În 1911,A fost ars într-un incendiu care s-a extins de la Rusor.]. Banul Severinului, voievodul Transilvaniei, regent al Regatului Ungariei cu titlul de guvernator, căpitan general al regatului, mare comandant militar, conte perpetuu de Beszterce [Bistrița],  Ioan de Hunedoara [latină Ioannes Corvinus, maghiară Hunyadi János]. — — 6 patrifamilie.  (vezi Vitán)

! Vitán), in comun’a Baiesci [Băiești este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg. În secolul al XV-lea, Déva și Hunyad erau sate românești aparținând castelului Hátszeg în secolul al XVI-lea . În 1683, era locuit de 28 de familii nobiliare românești (membri ai familiilor Vitan, Balika, Hora, Buda, Farkas, Koszta, Halmágy, Szirb, Nándra, Kornya, Pogán și Szeben în ortografia maghiară).  Autoritățile habsburgice au convocat în sat o adunare a preoților români din raionul Hátszeg, la 21 ianuarie 1699, la care au trebuit să ia poziție cu privire la uniunea bisericească. Preoții ortodocși s- au lipit de religia ortodoxă, zece români au fost reformațiiar pastorul, inclusiv cel din Bajesdi, a vrut să rămână reformat. În locul lui József Farkas Bajesdi, care mai târziu a fost numit predicator român la Hátszeg, un alt predicator Ioan a fost numit la biserica Bajesdi în 1704. Totuși, acesta este ultimul raport despre Biserica Reformată de limbă română, nobilii reformați s-au alăturat confesiunii greco-catolice. În 1733, a fost scris cu 48 de familii și trei preoți Unitus . Din 1764, o mică parte din locuitorii săi, care nu aveau statut legal, au slujit în Regimentul I de Grăniceri Români din Transilvania până în 1851. În secolul al XIX-lea, micii nobili din Bajesd - ca și alți nobili de religie și limba română din Hátszeg rural - erau „nobili” intermediari (nemeși) între maghiari și români.aparținea unui grup. Identitatea lor etnică primară i-a înfruntat pe acești nobili cu populația românească din jur (foști iobagi și iobagi) și, în anumite contexte, au avut tendința de a se identifica ca maghiari. Bajesd a fost unul dintre puținele sate în care această categorie socială/etnică constituia majoritatea populației. Explicarea acestei populații a fost considerată o prioritate pentru statul dualist maghiar, iar o școală de stat în limba maghiară a fost înființată în așezare foarte devreme, încă din 1882. Deși școala maghiară a funcționat atunci timp de patru decenii, în 1910 doar 17% dintre rezidenții nemaghiari din Baijesdi au declarat că vorbesc maghiară. În primul deceniu al secolului al XX-lea, Bajesde era considerat unul dintre cele mai bogate sate din bazinul Hátszegi . În 1911,A fost ars într-un incendiu care s-a extins de la Rusor.]. Banul Severinului, voievodul Transilvaniei, regent al Regatului Ungariei cu titlul de guvernator, căpitan general al regatului, mare comandant militar, conte perpetuu de Beszterce [Bistrița],  Ioan de Hunedoara [latină Ioannes Corvinus, maghiară Hunyadi János]. — — 6 patrifamilie.  (vezi Vitanu)