Conscriptiunile familieloru nobile romàne din a. 1862. PAGINA 51

-51-

2. Districtulu Cutului.

Pap de Oláh -Dálya, in comun’a Oláh –Dálya [Daia Română (în maghiară, Oláhdálya, în germană, Dallendorf) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.], — Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 6 Februariu 1664, Alb’a -Iulia Arma seu nobilitatis insignia: Scutum militare erectum coelestini coloris, in cujus campo sive area brachium quodam humanum humero tenus eminens, calamum scribenti similem tenere visitur. Supra scutum galea militaris clausa est posita quam contegit diadema Regium gemmis atque unionibus decenter ornatum, ex cono vero galeac lemnisci variorum colorum hinc inde defluentes, utrasque oras seu margines ipsius scuti pulcherrime ambiunt et exornant. 11 patrifamilie. Un scut militar ridicat în plan vertical de culoarea cerului, în câmpul căruia se vede un braț proiectând un umăr uman, ținând o pană asemănătoare aceleia a unui scriitor. Deasupra scutului este asezata o casca militară închisă, acoperita de o diademă regală, decorată decent cu pietre prețioase in timp ce, din conul căștii de lemn de diferite culori, curg dintr-o parte în alta pietre prețioase, pe ambele margini ale scutului, îl înconjoară și îl împodobesc foarte frumos. Armalele familiei Pap sunt date pentru ambe sexele, si se afla confirmate de Carolu alu VI-lea in 7 Aprilu 1718 la cererea protopopului Daii groco -unitu Petru Pap si pentru fiii acestuia Petru, Georgiu si Abraham, — in diet’a din Clusiu (Kolozsvár anno die 1720 praclamatae, lectae exbibitae, publicatae, et nemine contradicente extradatae per Michaelem Olasz s. c. Reg. Majest. et Principatus Tranniae Partium anex. Magistrum Protonotarium. (Tóte acestea s’au luatu din originalu in mân’a familiei aflatoriu).    (blazon) 

 

Popa Athanasius, in comunele Belgradu, Maros -Csuged (Ciugudiu) [Ciugudu de Jos (în maghiară Alsófüget, în germană Unterfigid, Fugendorf) este un sat în comuna Unirea din județul Alba, Transilvania, România. Prima atestare documentară datează din anul 1219 Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 124), localitatea apare sub numele de „A: Füged” (Alsó Füged). A fost comună până la reorganizarea administrativă din 1968..] comit Alb’a –inf. — Principele Transilvaniei, Margravul de Moravia, contele de Tirol, ducele de Luxemburg, de Silezia, de Burgundia, de Brabant de Teschen, arhiduce de Austria și al Austriei Interioare (Styria, Carintia, Carniola), rege al Germaniei, al Ungariei, al Boemiei, al Republicii Cehe, al Croației și Slavoniei; împăratul Sfântului Imperiu Roman; Leopold I de Habsburg, 3 Novembre, 1700 Viennae. Arma seu nobilitatis insignia: Scutum videlicet militare erectum, cruce Melitensium quadrifariam divisum, ac per totum quadam circumferentia variis ciratis exornata obductum; Cujus itaque interiorem dextram, et superiorem sinistram rubei coloris candidae platcae ceu viae paralellae, et desuper binae aureo virides laurus e diametro locatae, — superiorem porro dextram, et inferiorem siniatram flavi coloris partea binoc bicipitca nigrao Aquilae regus diadematibus redimitac rostris adapertis linqius rubicandis exertis, expansis alis, pectore aureis literis L. Augustissimum Nomen noatrum denotantibus, signatis, pedibus distentis, caudisque inferne deflexis ex opposito ad invicem depictae, — meditulium denique sive ipsum principalis scuti centrum aliud minus scutum cocrulei coloris coronatum, cortum librum cum septem signaculis pendentibus in se continens; cacumen denique et fundum attacti principalis scuti singnli Angeli aureo aequo colore adumbrati occupare visuntur, [Arme sau însemne ale nobilimii: Un scut ridicat în plan vertical cu scop militar, împărțit de crucea în 4 cadrane malteze și acoperit în întregime cu o anumită circumferință împodobită cu diferite blazoane; Partea dreaptă interioară și partea stângă sus, sunt colorate cu o placă albă, cea paralelă cu drumul, este de culoare roșie, iar deasupra ei doi lauri verzi auriți, sunt așezați diametral, - partea dreaptă sus, iar semnul inferior de culoare galbenă cu două capete de vulturi negri cu diademă roșie, cu fețele în roșu, cu aripile desfăcute, pe piept inscripționată litera L aurită. Augustissimum desemnând numele neamului nostru, semnat, picioarele vulturilor desfăcute și cozile îndoite, afrontați unul unul către celălalt, - pe scurt, în mijlocul sau centrul scutului principal, este un alt scut mai mic încoronat cu o culoare pronunțată, având reprezentată o carte scurtă cu șapte peceți atârnând de acest ansamblu; În cele din urmă, părțile de sus și de jos ale scutului principal atașat sunt văzute ca fiind ocupate de îngeri având conturul realizat într-o culoare aurie] 4 patrifamilie. Armalele acestea sunt date de principele Transilvaniei, Margravul de Moravia, contele de Tirol, ducele de Luxemburg, de Silezia, de Burgundia, de Brabant de Teschen, arhiduce de Austria și al Austriei Interioare (Styria, Carintia, Carniola), rege al Germaniei, al Ungariei, al Boemiei, al Republicii Cehe, al Croației și Slavoniei; împăratul Sfântului Imperiu Roman; Leopold I de Habsburg. Metropolitului din Belgradu Athanasiu Popa, si fratiloru lui George si Manasie pentru ambe sexele, intre merite se aduce inainte cur’a spirituala si unirea româniloru din Transilvani’a cu biseric’a Romei — sunt subscrise de mân’a imper. Leopoldu — se amintescu in fine toti archiep. si episcopii din Ungari’a, si Andrea Illyés Transylvaniensis; si sunt publicate in dieta in Alb’a -Iuli’a in 15 Iuniu 1702, — in fine se vede subscrisu cu mân’a sa Leopoldu, Card. a Kolonits A. Eppu, Strig, (s’au scrisu din originalulu familiei).    (blazon) 

Rayko Fekete de Csüged, in comun’a Ciugudiu, [Ciugudu de Jos (în maghiară Alsófüget, în germană Unterfigid, Fugendorf) este un sat în comuna Unirea din județul Alba, Transilvania, România. Prima atestare documentară datează din anul 1219 Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 124), localitatea apare sub numele de „A: Füged” (Alsó Füged). A fost comună până la reorganizarea administrativă din 1968..]  comit. Alb’a -infer. — Principele Transilvaniei, regele Ungariei, prinț romano -german, ducele de Opole, Gabriel Bethlen de Iktár, 1 Iuliu 1624 Alb’a -Iulia. Arma sive insignia: Scutum militare erectum viridis coloris, in cujus campo sive area homo integer rubro pallio indutus aureis nodis ornato sinistra gladium sanguine unctum subidem brachium applicare, dextra vero manibus hostis ex oposito furientis pectori hastam infringere equo insidens conspicitur. [Arme sau însemne: Un scut militar verde ridicat în plan vertical, în câmpul sau zona căruia un bărbat, îmbrăcat într-o mantie roșie, împodobită cu noduri de aur, se vede sprijinind pe brațul stâng o sabie mânjită cu sânge, în timp ce cu mâna dreaptă este văzut frângând o suliță pe pieptul inamicului furios, în timp ce stă călare pe un cal.] 21 patrifamilie. Armalele acestea se vedu a fi datu lui Raiko Fekete, un’a familie numerósa in Ciugudiu — comit. Albei -infer. de Gabrielu Bethlen, de si stà numai