BISERICA SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORHE CONSTRUITĂ DE ORDINUL CAVALERILOR TEUTONI LA RÂȘNOV

BISERICA SFÂNTULUI MARE MUCENIC 

GHEORHE CONSTRUITĂ DE ORDINUL 

CAVALERILOR TEUTONI LA RÂȘNOV

https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B2%D1%8F%D1%82%D0%B8%D0%B9_%D0%AE%D1%80%D1%96%D0%B9#mediaviewer/%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D0%BB:UKR_Bia%C5%82y_Kamie%C5%84_1682_COA.png

Sumar

http://www.google.com/imgres?imgurl=http://stirile.rol.ro/images/stories/rasnov.jpg&imgrefurl=http://stirile.rol.ro/initiativa-si-fonduri-europene-rasnovul-noua-statiunevedetadepevaleaprahovei900356.html&h=184&w=274&tbnid=SrQFEWbDF_w_mM:&zoom=1&tbnh=160&tbnw=238&usg=__7EAkLaaPUDckiijOke0wxVtKI94=&docid=3kx_NcSHfaIZXM&itg=1&sa=X&ei=cN_YU4GDFLD54QSEqoHwDQ&ved=0CJIBEPwdMA8

Ca vedere generală, se află situată în sud-vestul Depresiunii Brașov, la 15 km de municipiul Brașov, pe cea mai scurtă rută de acces spre principalul monument al orașului - Cetatea Râșnov, la 650 m. altitudine. În raport cu această imagine, pe colțul bisericii evanghelice dinspre strada Izvor, la circa 20 - 30 de metri în dreapta vom găsi ruinele Bisericii Sfântul Gheorghe din Râșnov.
https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%86%CE%B3%CE%B9%CE%BF%CF%82_%CE%93%CE%B5%CF%8E%CF%81%CE%B3%CE%B9%CE%BF%CF%82#mediaviewer/%CE%91%CF%81%CF%87%CE%B5%CE%AF%CE%BF:Martorell_-_Sant_Jordi.jpg

Date geografice:

Este situată în centrul vechi al orașului, la nr. 11 din Piața Unirii, fiind delimitată la est de Dealul Cetății ce adăpostește  principalul monument al orașului - Cetatea Râșnov; la nord și la sud este mărginită de imobilele ce sunt case săsești corespunzând numerelor 9 și 13 iar pe latura de vest de Piața Unirii.

Istoric
https://fr.wikipedia.org/wiki/Ordre_Teutonique#mediaviewer/Fichier:Crux_Ordis_Teutonicorum.svg

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_Cavalerilor_Teutoni
https://fr.wikipedia.org/wiki/Ordre_Teutonique

După ce forțele creștine implicate în cruciade au fost învinse, Ordinul Casei Sfânta Maria a Teutonilor, (Ordo Domus Sanctæ Mariæ Teutonicorum), mult mai comun cunoscut sub numele de Ordinul Cavalerilor Teutoni «Deutscher Ritterorden» sau «Deutschritter-Orden», de ordinul Teutonic sau de casa Cavalerilor Spitalului Sfintei-Maria-a-Teutonilor din Ierusalim (Haus der Ritter des Hospitals Sankt Marien der Deutschen zu Jerusalem), un ordin militar creștin, fondat în Evul Mediu, Ordinul Cavalerilor Teutoni a fost nevoit să se retragă și s-a mutat, în anul 1211, în Țara Bârsei, Transilvania, pentru a ajuta regatul Ungaria la apărarea graniței estice de incursiunile cumane și să întărească poziția bisericii catolice într-o zonă în care majoritatea populației era ortodoxă. [1], [2] Pentru colonizarea cavalerilor teutoni, regele Andrei al II-lea al Ungariei a emis în același an diploma de donație.

 Aproximativ între anii 1250 – 1260 în Râșnov s-a 

început construirea cu susținerea Ordinului 

Cavalerilor Teutoni, a primei biserici de rit 

catolic. 

Deși nu se știe cu exactitate care din cele două 

biserici a fost construita mai întâi, din punct de 

vedere strategic, este de crezut că prima a fost 

biserica mai mică, numită “Gheorghiuskirche”

 (“Sf. Gheorghe”) de la poalele cetății. Având în

 vedere invaziile, timpul cel mai scurt de refugiere

 îl asigua spre Cetatea Râșnov Biserica Sf. 

Gheorghe.

Biserica Sf. Gheorghe construită în Evul Mediu, era amplasată  deasupra spitalului din centrul orașului. Foarte interesant de știut în privința clădirilor de sub cetate este faptul că acestea sunt construite aproximativ în anii 1300 sau chiar mai devreme. De exemplu, în casa lui Andreas Gagesch, în beci se găsește numărul 1300 inscripționat în mortar. Acest beci -- pereții și bolta -- este construit din piatră naturală.  Râșnovul a fost menționat ca punct de susținere cavaleresc în anul 1241, când tătarii au invadat Țara Bârsei.

Despre biserica din deal, numită “Gheorghiuskirche”, preotul evanghelic J. Teutsch, care a slujit la Râșnov între anii 1800 – 1807, scria în cronica sa următoarele: “În Râșnov, în afara bisericii din centru, care a fost renovată în anul 1803, se află și o alta biserică, numită “Gheorghiuskirche”. Ruinele ei se pot vedea la poalele dealului cetății. Acolo unde se afla odată turnul acestei biserici, acum este șura locuitorului casei nr. 129 (134). Acest turn era construit în parte pe stâncă și pe o arcadă și a fost demolat mai târziu față de restul bisericii. El se afla pe arealul spitalului înființat de Ordinul cavaleresc al “Purtătorilor de Cruce”. După aceea, acest spital a fost transformat în locuri de casă, de exemplu casa Rhein.
Biserica se afla pe un platou deasupra hanului “La Cetatea Râșnov”, la distanță de turnul ei. În anul 1770 ea a fost demolată, pentru că exista pericolul ca zidurile să se prăbușească. Materialul de construcție a fost refolosit la construirea hanului “Polul Nord”.

Arcada încă se vede lângă șura menționată. Și în ziua de azi râșnovenii numesc acel platou “Gorjeskirch” (biserica lui Gheorghe - Gorje în slavona veche, devine Jorge în sârbă iar în latină = Georgius).
Simultan cu construcția hanului “La cetatea Râșnov” s-a înființat și o terasă, la care duceau scări de piatră. Aceste trepte din piatră duceau, pe lângă biserică, sus la cetate. O a doua potecă spre biserica Sf. Gheorghe urca din drumul Poienii. Nu există informații despre dimensiunile bisericii și ale turnului. Având în vedere materialul refolosit, aceasta probabil ocupa tot platoul. Se presupune că drumul care duce azi la cetate lega atunci biserica de spital. Descrierile despre construcția hanului “La cetatea Râșnov” conțin unele informații relevante. Atunci s-au găsit multe schelete umane (probabil bolnavii decedați în spital) și numeroase cămăruțe zidite. S-ar putea ca aici să fi fost primul cimitir al Râșnovului. De asemenea, s-au găsit și cărămizi inscripționate, un pocal de argint și un recipient frumos din lut. De menționat rămâne faptul că aceste obiecte s-au găsit la adâncime mare sub pământ. Pocalul era inscripționat cu litere majuscule gotice, ceea ce presupune vechimea lui. El este datat în intervalul secolul al XII-lea - secolul al XIII-lea. Pe pocal scria: “AVE MARIA, DEUS IN ADJUTORIUM MEUM”. Faptul că obiectele au fost găsite la o adâncime atât de mare sub pământ, concluzionează că solul a fost “ridicat”, ceea ce ar explica și “ridicarea” solului la biserica din centru. Se presupune că înaintea construirii cetății, la poalele dealului se afla o mlaștină. Motiv pentru care primul așezământ a fost în Colții Cheii, unde nu exista primejdia inundațiilor produse de Ghimbășel. Doar prin “ridicarea” solului era posibilă construcția caselor și a bisericii în centrul actual. Este de presupus că spitalul înființat de ordinul cavaleresc, a funcționat încă din secolul al XV-lea. Se menționează că preotul “Michael” din Ghimbav a donat un gulden pentru leproșii din Râșnov. Se presupune că și bolnavii de ciumă au fost îngrijiți în acest spital.

Fundațiile bisericii catolice Sfântul Gheorghe construite de comunitatea de sași de la Râșnov în secolul XIII, au fost dezvelite de autoritățile din Primăria Râșnov care au făcut excavații exact în mijlocul acestui monument istoric medieval. Acest eveniment s-a datorat împrejurării că Primăria Râșnov a demarat la data de 25 iunie 2014, un program privind executarea gropilor de fixare a viitorilor stâlpi pentru telecabină. Stâlpii au fost proiectați spre a facilita accesul turiștilor ce doresc să urce la cetate pornind din centrul vechi al Râșnovului.

Lămuriri cu privire la legalitatea lucrărilor desfășurate în decursul anului 2014 în interiorul bisericii catolice Sfântul Gheorghe, au fost solicitate la Cancelaria Primului Ministru, demersul fiind înregistrat cu nr. 1162 din 29 07 2014 de registratura Secretariatului General al Guvernului.

 https://fr.wikipedia.org/wiki/Georges_de_Lydda#mediaviewer/Fichier:Sv_Juraj_Fernkorn_Zg_0707.JPG

http://www.crestinortodox.ro/sfantul-gheorghe/capul-sfantului-gheorghe-72280.html

Capul Sfântului Gheorghe

https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D0%B5%D0%BE%D1%80%D0%B3%D0%B8_%D0%9F%D0%BE%D0%B1%D0%B5%D0%B4%D0%BE%D0%BD%D0%BE%D1%81%D0%B5%D1%86#mediaviewer/%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D0%BB:Agios_Georgios_icon.jpg

Datele oficiale despre Mănăstirea “Sfântul Gheorghe” sunt extrem de puține. Sfântul lăcaș este situat în satul Birda, comuna Gataia, din județul Timiș. La lăcașul care mai are un singur viețuitor, se ajunge pe Drumul Național DN 58 B Bocșa, spre Nord Vest, mănăstirea fiind situată la 8 km de Berzovia sau 12 km de Mălureni. “Este monument istoric. Are biserică, condac, chilii și un singur viețuitor - un preot pensionar, călugărit - , care oficiază slujba în fiecare duminică și la sărbători. În biserică se găsesc icoane pictate de Pavlo Teodorovici (1748) și gravuri de Zaharia Orfelin (1767-1769)“. Vicariatul ortodox sârb își desfășoară activitatea cu o discreție tipic călugărească, așa că singurul lucru care ne rămâne de făcut e verificarea la fața locului.

https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D0%B5%D0%BE%D1%80%D0%B3%D0%B8_%D0%9F%D0%BE%D0%B1%D0%B5%D0%B4%D0%BE%D0%BD%D0%BE%D1%81%D0%B5%D1%86#mediaviewer/%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D0%BB:Saint_George_-_Carlo_Crivelli.jpg

Ajunși la mănăstire, aflăm de la singura viețuitoare, maica Evghenia, că părintele Veniamin Pasculovici a decedat și că nu putem primi informații. Biserica este superbă, deși aproape în ruină. Energica măicuță care mulțumește Domnului la tot pasul prin «Boje, boje», se preface că nu înțelege când o întrebăm de capul Sfântului Gheorghe. “Vorbiți cu părintele protopop la Timișoara. Eu sunt la ascultare. Trebuie să înțelegeți... «Boje, boje»...”

https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D0%B5%D0%BE%D1%80%D0%B3%D0%B8_%D0%9F%D0%BE%D0%B1%D0%B5%D0%B4%D0%BE%D0%BD%D0%BE%D1%81%D0%B5%D1%86#mediaviewer/%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D0%BB:Genova-Palazzo_San_Giorgio-DSCF7719.JPG

Dăm de părintele protopop Branislav Stancovici la biserica sârbească de la Piața Traian, la ora 9.00’. Părintele de-abia termina slujba. Aflu că este doctor în Teologie, doctorat luat cu  însuși părintele Constantin Galeriu (21 noiembrie 1918, Răcătău, Bacău - † 10 august 2003, București).

După o scurtă discuție despre teologie, politica și istoria sârbilor, revin la capul Sfântului Gheorghe. Mă gândesc că, la urma urmei, această discreție și acest conservatorism i-au făcut pe sârbi să reziste prin veacuri, de la tragedia secolului 14 până la cea a secolului 20.

Ascunse de frica turcilor

“Da, în Mănăstirea Sfântul Gheorghe există într-o raclă - care este ținută într-un seif special din Sfântul Altar - fragmente din capul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Acestea sunt moaște unice în lume. Știți că din moaște este obiceiul să se rupă bucatele, pentru a fi împărțite spre sfințenie bisericilor, dar capul este numai la noi. După marea bătălie de la Kosovopolje (Câmpia Mierlei), din anul 1389, pentru a fi salvat de mâinile păgânilor, Capul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, împreună cu lanțurile cu care acesta a fost încătușat și cu icoana făcătoare de minuni din tronul Maicii Domnului au fost strămutate din Kosovo în Voivodina, mai exact în Karlovat, la reședința episcopală de acolo. Karlovat este o zonă cu zeci de mănăstiri ortodoxe, considerată de mulți drept Athosul sârbesc. De aici, tot de teama turcilor, odoarele sfinte au ajuns aici, în Mănăstirea Sfântul Gheorghe, prin stăruința ctitorului acesteia, marele despot Iovan Brancovici (1496 - 1502)”.

  marele despot Iovan Brancovici

Mănăstire transformată în C. A. P. sau depozit de furaje

Ca administrator al Sfintei Mănăstiri Sfântul Gheorghe, părintele protopop Branislav Stancovici ține să ne explice că, pentru sfintele moaște și icoana făcătoare de minuni, vremurile au fost grele o dată cu venirea comunismului. Între anii 1950-1990, fără a fi complet eliminată din rândul așezămintelor de cult (întrucât biserica a rămas în funcțiune), incinta mănăstirii a fost folosită pe rând de armată, C. A. P., COMTIM sau de alte unități socialiste, în calitate de “chiriași” nepoftiți, fiecare contribuind, mai mult sau mai puțin, la deteriorarea construcției.

https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B2%D1%8F%D1%82%D0%B8%D0%B9_%D0%AE%D1%80%D1%96%D0%B9#mediaviewer/%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D0%BB:Coat_of_Arms_of_Kyiv_Oblast.png

Istoria a consemnat că în anul 1951 a fost distrusă icoana Sfântului Gheorghe de pe frontispiciul clădirii, situată deasupra intrării. Între anii 1951-1953 mănăstirea a fost ocupată de armată. În acest interval de timp a dispărut, în mare parte, inventarul mănăstirii. “Au fugit soldații cu tot ce au putut. Erau vremurile în care statul comunist nu se avea bine deloc cu regimul lui Tito”, spune trist părintele, privind la mănăstirea ajunsă o ruină. Între anii 1956-1989 în mănăstire au funcționat birourile C. A. P., iar din anul 1968 o parte a construcțiilor mănăstirii sunt folosite ca depozite de furaje de catre COMTIM. “Și ce s-a întâmplat cu moaștele, cu mănăstirea în această perioada?”, îndrăznesc o întrebare, uimit că ani de zile lângă capul Sfântului Gheorghe s-au numărat capetele de porci! “Păi, din anul 1955, biserica a căzut în îngrijirea unui preot paroh, iar moaștele au stat bine ascunse în altar, într-un seif, fiind scoase doar la hram sau când venea un episcop... Spre marea bucurie a sârbilor, în anul 2003, Ministerul Cultelor a alocat 500 de milioane de lei pentru restaurarea mănăstirii. Nu este mult, dar nici puțin; știm că sunt greutăți...”, oftează părintele. Este totuși bucuros că se fac aceste lucrări și că în fiecare vară, prin rotație, timp de o săptămână, copiii tuturor sârbilor din zonă trec prin această mănăstire ca printr-o școală de vară. Iar în fiecare august, sub conducerea P. S. Lukijan și a părintelui protopop, are loc un curs de cântăreți bisericești. La plecare, am mai avut o întrebare: “De ce atâtea secole nu s-a scris și nu s-a amintit nimic despre aceste moaște? De ce atâta taină?”. Răspunsul a venit simplu și demn, izvorât parcă din tăria unui popor care nu s-a plecat niciodată în fața amenințărilor: “N-au fost potrivite vremurile, au fost grele. Așa suntem noi sârbii, mai tăcuți...”.
https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B2%D1%8F%D1%82%D0%B8%D0%B9_%D0%AE%D1%80%D1%96%D0%B9#mediaviewer/%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D0%BB:Flag_of_Kiev_Oblast.svg

Florian BICHIR

https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B2%D1%8F%D1%82%D0%B8%D0%B9_%D0%AE%D1%80%D1%96%D0%B9#mediaviewer/%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D0%BB:POL_Kamieniec_Podolski_COA.svg

Comunicarea Cancelariei primului ministru cu privire la Biserica Sfântul Gheorghe construită la Râșnov de Ordinul Cavalerilor Teutoni, trimisă Ministerului Culturii.