duminică, 10 mai 2015

ARSENIE BOCA 2015 HIEROFANIA VASLUIANĂ APRILIE DATORATĂ SFÂNTULUI ARDEALULUI,

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/o-icoana-din-vaslui-a-lui-arsenie-boca-plange-de-zile-intregi-localnicii-sunt-convinsi-ca-asista-la-o-minune-dumnezeiasca.html

ARSENIE BOCA 2015 HIEROFANIA 

VASLUIANĂ  APRILIE DATORATĂ 

SFÂNTULUI ARDEALULUI


Dumnezeu transmite un mesaj

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/o-icoana-din-vaslui-a-lui-arsenie-boca-plange-de-zile-intregi-localnicii-sunt-convinsi-ca-asista-la-o-minune-dumnezeiasca.html

https://www.google.ro/searchq=foto+tablou+arsenie+boca+l%C4%83crim%C3%A2nd&espv=2&biw=819&bih=514&tbm=isch&imgil=Lo7fJpWrfp0bnM%253A%253BZM5YDoAM9KpJZM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fadevarul.ro%25252Flocale%25252Fvaslui%25252Flacrimilearsenieboc-facatura1_5547751ccfbe376e35d651e0%25252F&source=iu&pf=m&fir=Lo7fJpWrfp0bnM%253A%252CZM5YDoAM9KpJZM%252C_&usg=__HSYeeMPUxO3IMZuopNfb2pzz6cw%3D&ved=0CDQQyjc&ei=fVxPVdO4MYv8UJewgcAJ#imgrc=Lo7fJpWrfp0bnM%253A%3BZM5YDoAM9KpJZM%3Bhttp%253A%252F%252Fadevarul.ro%252Fassets%252Fadevarul.ro%252FMRImage%252F2015%252F05%252F04%252F5547724fcfbe376e35d63e93%252F646x404.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fadevarul.ro%252Flocale%252Fvaslui%252Flacrimile-arsenie-boca-aduna-mii-pelerini-judetul-vaslui-unii-cred-tabloul-plange-aratare-dumnezeiasca-altii-tem-facatura-1_5547751ccfbe376e35d651e0%252F%3B646%3B404

Arsenie Boca face într-adevăr minuni, sunt convinși localnicii dintr-un sat din Vaslui. Icoana sa, adusă de la mănăstirea Prislop, lăcrimează, susțin ei, de zile întregi. Oamenii cred că se află în fața unei minuni și se roagă fierbinte.
Dacă e semn bun sau rău, părerile sunt împărțite, dar tot mai mulți spun că Sfântul Ardealului plânge pentru păcatele noastre.
Oamenii așteaptă cu zecile la coadă, să se închine la icoana lui Arsenie Boca - dar nu la Prislop, ci în satul Pușcași, județul Vaslui. Un localnic a cumpărat reproducerea de la mănăstire și a adus-o acasă, chiar de Sfântul Gheorghe. A expus-o în troița din fața casei și peste câteva zile, spun oamenii, în ochi au apărut lacrimi.
Localnica: "Aurica – zic - a început să lăcrimeze ochiul stâng la icoana pe care a adus-o Claudiu. E lacrimă... N-am zis la nimeni, că - dacă ziceai la cineva - nu credea."
Vecina: "Am văzut că are lacrima așa, avea lacrima în ochi, dar am crezut că e de la pictură. Nu mi-am dat seama. Vine lumea, se miră."
Localnicii sunt convinși că asistă la o minune dumnezeiască.
Bătrâna: "De când sunt, sunt bătrână, am 70 de ani și n-am văzut așa minune ca acum."
O femeie: "Chiar dacă îmi spunea cineva că a tăiat un copac și a văzut nu știu ce, nu credeam, dar acum am văzut cu ochii mei minunea."
Unii cred că este cazul să trecem la post și rugăciune, pentru că Dumnezeu transmite un mesaj.
Un localnic: Acum ne arată Tatăl nostru Ceresc că-i lumea rea
Reporterul: Poate-i un semn bun..
Un localnic: Eeee, ar fi bine, dar odată ce plânge Maica Domnului sau cine este, nu-i a bine!"
https://www.google.ro/searchq=foto+tablou+arsenie+boca+l%C4%83crim%C3%A2nd&espv=2&biw=819&bih=514&tbm=isch&imgil=Lo7fJpWrfp0bnM%253A%253BZM5YDoAM9KpJZM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fadevarul.ro%25252Flocale%25252Fvaslui%25252Flacrimile-arsenie-bocaadunamiipelerinijudetulvasluiuniicredtabloulplangearataredumnezeiascaaltiitemfacatura1_5547751ccfbe376e35d651e0%25252F&source=iu&pf=m&fir=Lo7fJpWrfp0bnM%253A%252CZM5YDoAM9KpJZM%252C_&usg=__HSYeeMPUxO3IMZuopNfb2pzz6cw%3D&ved=0CDQQyjc&ei=fVxPVdO4MYv8UJewgcAJ#imgrc=SgAZFQrwQsIaJM%253A%3BgrmkTsLU238XM%3Bhttp%253A%252F%252Foradetimis.oradestiri.ro%252Fwpcontent%252Fuploads%252F2015%252F05%252Ficoana_arsenie_boca_lacrimeaza.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Foradetimis.oradestiri.ro%252Fmiracol-icoana-parintelui-arsenie-boca-lacrimeaza-video%3B720%3B576


Termenii cheie folosiți în revelarea noii hierofanii sunt următorii:
1 Vaslui
2 Prislop
3 semn bun sau rău
4 Sfântul Ardealului
5 Pușcași
6 Stâng
7 Sfântul Gheorghe
8 Tăiat
9 Copac
10 Minunea
11 Dumnezeu transmite un mesaj
12 plânge Maica Domnului
Mesajul divin are la bază simetria:
Astfel primul cuvânt cheie VASLUI
                                          1 23 456
vedem că are caracteristici specifice scrierii hierofantice văzute de proorocul Daniel în Babilon, când regele Belşaţar avea nevoie să i se descifreze o scriere misterioasă și să i se explice ș semnificația semnelor văzute scrise de vârful degetelor unei mâini.
http://fr.wikipedia.org/wiki/Balthazar_%28roi%29#/media/File:Rembrandt-Belsazar.jpg

 regele Belşaţar

Ca și simetrie, indic numărul 13, în sensul că în al 13 an din secolul 21 am postat acest articol, primul din seria adresei web http://vonwurttemberg.blogspot.com/
apărută ca prim articol al blogerului Raus.
Raportând-o anului 1989, constatăm că avem ca simetrie 13+13= 26, deci 26 de ani de la manifestarea hierofaniei transilvane a anului 1989.
Ultimul cuvânt cheie folosit, acela de Maica Domnului, din perspectiva blogului, corespunde articolului
luni, 2 decembrie 2013
HIEROFANIILE ANULUI 1989 CA SEMNE ALE TIMPULUI PROFEŢITE DE PROOROCUL DANIEL PARTEA I Prima icoană hirofantică a anului 1989, o găsim în Grecia ! În MINUNILE MAICII DOMNULUI editura Agapis 2002, la fila 478, este indicată minunea nr. 469 ca petrecându-se la data de 21 aprilie 1989 la Școala primară din satul Saravali-Patra Grecia. Pe 23 aprilie 2015 a fost adusă icoana sfântului Arsenie Boca în satul Pușcași.
La nr. 2 avem indicată localitatea Prislop, semnalată de mine ca localitate natală a unei ascendente din familia mea, mama străbunicii mele Raus Carolina, stabilită în județul Sălaj comuna Băbeni, pe nume Raveca, devenită Raus prin căsătorie. Vezi articolul

miercuri, 7 mai 2014

PREZENTAREA CELOR 6 GENERAȚII DESCENDENTE ÎN TRANSILVANIA DIN CONTESA CLAUDINE DE CHIȘ RHEDE, ACEASTA FIIND ȘI RAMURA CEA MAI VÂRSTNICĂ A TUTUROR DESCENDENȚILOR ACESTEI CONTESE; PARTEA I

La punctual 5 avem referința despre localitatea Pușcași, ca loc de manifestare a hierofaniei anului 2015. Pușcașii au ca simbol legătură cu simbolul heraldic al familiei Raus în secolul XIX, după cum am și postat în articolul din luna mai 2014:

duminică, 11 mai 2014

PREZENTAREA CELOR 6 GENERAȚII DIN TRANSILVANIA, DESCENDENTE DIN CONTESA CLAUDINE DE CHIȘ RHEDE, ACEASTA FIIND ȘI RAMURA CEA MAI VÂRSTNICĂ, STUDIU REALIZAT PE O RAMURĂ SELECTATĂ; PARTEA A II-A CU FOTOGRAFII DE FAMILIE INEDITE

 “Kifor de Nagy-Buni (Boiu Mare), în comuna Nagy- și Kis-Buny. Mihailu Apafi 1663. -26 patrifamilie-
Aceste două familii având aceleași arme semnele le au tot acelea: «Scutum celestini coloris tiangulare in campo eques armatus, in manu dextra sclopetum vulgo Tersényi in sinistra habenas tenens, supra scutum galea militaris quam cotegit diadema regium»” traducerea în română: « Scut din trei laturi de culoarea cerului având un călăreț înarmat ținând în mâna dreaptă o pușcă obișnuită, iar în stânga  frâiele, deasupra scutului coif militar încununat cu coroană regală.» pagina 28 loan cavaler de Puşcariu DATE ISTORICE PRIVITOARE LA FAMILIILE NOBILE ROMÂNE Colecţia - GENEALOGICĂ nr. 3 volumul I şi II EDITURA SOCIETĂȚII CULTURALE PRO MARAMUREŞ « DRAGOȘ VODĂ » CLUJ-NAPOCA, 2003.”.”
Ochiul drept al sfântului Arsenie Boca este asociat așadar puștii din mâna dreaptă, fiindcă de la mână se începe și cu hierofania anului 1989, în timp ce mâna stângă este asociată frâielor unui cal. Ca în orice mesaj al Domnului, trebuie să avem și o vedere de ansamblu. Elementul ajutător este termenul latin ce desemnează cauza ce determică ca doar ochiul stâng al sfântului Arsenie Boca să lăcrimeze: sinistra. Având o temă cabbalistică, o vom expune:

DEXTRA S C L O   P  E   T   U   M
1  23 4 56  7 8 9 10 11 12 13  14  15
S    I   N   I   S  T   R   A    H  A  B  E   N  A  S
16 17 18 19 20 21 22  23  24 25 26 27 28 29 30
Termenul indicat este M15 O10 A6 R5 T4 E2 A23
Comparând mesajul cabbalistic al sfântului Arsenie Boca, deduce existența unei relații între pușcă și localitatea Pușcași, frâu al celui de-al IV-lea cal biblic și personajul sinistru ce călărește acel cal, menționat în Ap. VI 8.
http://www.google.fr/imgresimgurl=http://i25.servimg.com/u/f25/14/45/37/33/apocal10.jpg&imgrefurl=http://prophetiebiblique.com/forumreligion/prophetiesfindestemps/islamcavalierapocalypsecouleurpalet159.html&h=419&w=800&tbnid=QWsMp6nM3oY7hM:&zoom=1&tbnh=90&tbnw=172&usg=__gooxcUwk28eeXGlmpXGXEY-Dyn0=&docid=VrjZ25eZu1GiqM

Cei 4 cai ai Apocalipsei

Mesajul lăcrimării necesită identificarea omului lui Dumnezeu caracterizat printr-un aspect simetric în ceea ce privește calitățile de sfințenie:
“Iar după ce au trecut, a zis Ilie către Elisei: "Cere ce să-ţi fac, înainte de a fi luat de la tine". Iar Elisei a zis: "Duhul care este în tine să fie îndoit în mine!"” 
http://www.google.fr/imgres?imgurl=http://www.elishean.fr/wp-content/uploads/2013/08/ascension_elie.jpg&imgrefurl=http://www.elishean.fr/?p%3D31055&h=500&w=394&tbnid=6P9NRgnmBHOpLM:&zoom=1&tbnh=94&tbnw=74&usg=__foigaPGIkBVV0EAH81mB87gzBws=&docid=cSUb0ozRq5tMvM
    Sfinții proopoci Ilie și Elisei

Capitolul opt unde vedem cum omul lui Dumnezeu ce avea duhul îndoit al lui Ilie, un alt prooproc vestit ce anunțase foamete, anunță foamete încă de la primul verset! Simetria în anul 2015, constă în faptul că pornisem inițial de la un personaj sinistru anunțat astfel: “Şi m-am uitat şi iată un cal galben-vînăt şi numele celui ce şedea pe el era: Moartea; şi iadul se ţinea după el; şi li s-a dat lor putere peste a patra parte a pământului, ca să ucidă cu sabie şi cu foamete, şi cu moarte şi cu fiarele de pe pământ.” Ap. VI 8.
În mesajul anterior lăcrimării, constatăm existența unei relații între numărul 4 și un arab [Hazael] trimis de un alt arab [regale Benhadad] să-l vadă pe omul lui Dumnezeu: “Şi s-a dus Hazael în întâmpinarea lui şi a luat dar în mâna sa din cele mai bune lucruri din Damasc cât pot duce patruzeci de cămile şi a venit şi a stat înaintea feţei lui şi a zis: "Benhadad, fiul tău, regele Siriei, m-a trimis la tine să întreb: Mă voi însănătoşi eu, oare, de. boala aceasta?"” (IV Regi 8: 9).

Pentru încadrarea în contextual anului 2015 a mesajului profetic al părintelui Arsenie Boca, puterea militară avută în vedere de această nouă hierofanie, este cea indicând Statul Islamic din Irak și Levant și Statul Islamic din Siria și Levant:

10.  “Iar Elisei i-a zis: "Du-te şi spune-i: "Te vei însănătoşi!" Cu toate acestea, Domnul mi-a descoperit că el va muri".
11.   Şi şi-a îndreptat Elisei privirile spre Hazael şi l-a privit mult, apoi a plâns omul lui Dumnezeu.
12.   Şi a zis Hazael. "De ce plânge domnul meu?" Şi el a zis: "Pentru că ştiu ce rău ai să faci tu fiilor lui Israel; tăria lor o vei da focului, pe tinerii lor cu sabia îi vei ucide, pe copiii lor de sân îi vei omorî şi pe cele însărcinate ale lor le vei tăia".
13.   A zis Hazael: "Robul tău este câine ca să facă asemenea lucru necugetat?" Şi Elisei a zis: "Domnul mi-a arătat în tine pe regele Siriei".
14.   Şi s-a dus Hazael de la Elisei şi a venit la domnul său şi acesta i-a zis: "Ce ţi-a grăit Elisei?" Iar el a zis: "Mi-a grăit că ai să te faci sănătos".
15.   A doua zi însă a luat o învelitoare, a udat-o cu apă, a pus-o pe faţa lui şi a murit regele. Şi în locul lui s-a făcut rege Hazael.” (IV Regi 8: 11-15).

Orice lacrimă are la bază apa dar aici avem două planuri diferite: Prinul plan privește apa din ochii omului lui Dumnezeu (Elisei) iar al doilea plan privește apa folosită ca mijloc de a asfixia și omorâ o persoană. Această apă era indicată și în hierofania transilvăneană din anul 1989, la baza crucii.
Din această trimitere nu lipsește termenul de sabie arătat la Ap. VI 8 și prezent și la pușcașii secolului XIX, ca armă obligatorie la cingătoare.
http://fr.wikipedia.org/wiki/Haza%C3%ABl#/media/File:Tel_dan_inscription.png

   stela din Tel Dan ridicată de regele sirian Hazael    

Vom prezentapersoana regelui Ioaș al lui Israel, rege ce nu ținea cultul drept al Domnului

  20.  “Apoi a murit Elisei şi l-au îngropat, iar în anul următor au intrat în ţară cete de Moabiţi.
21.   Dar iată, odată, când îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din aceste cete şi, speriindu-se, au aruncat mortul în mormântul lui Elisei. Căzând acela, s-a atins de oasele lui Elisei şi a înviat şi s-a sculat pe picioarele sale.” (4 Regi 13: 20,21).
Simetria este evidentă în sensul că după cum după moarte părintele Arsenie Boca la mai bine de 25 de ani de la moartea sa a făcut o minune nouă lăcrimând într-n tablou pictat, tot așa și Sfântul Prooroc Elisei a făcut o nouă minune înviind la un an de la moartea sa un mort aruncat din greșeală în groapa sa.
Eu nefiind prooroc, bănuiesc că mesajul se referă la faptul că peste un an de la manifestarea hierofaniei din anul 2015 din județul Vaslui localitatea Pușcași, România va fi învinsă în război. Cu privire la președintele Klaus Werner Iohannis, există un mesaj clar:
15.  “Iar Elisei a zis către el: "Ia un arc şi nişte săgeţi! "
16.   Şi a luat regele un arc şi nişte săgeţi. Apoi Elisei a zis către regele lui Israel: "Pune mâna pe arc!" şi a pus regele mâna pe arc, şi şi-a pus şi Elisei mâinile sale pe mâinile regelui
17.  Şi a zis: "Deschide fereastra dinspre răsărit!" Şi regele a deschis-o. Şi a zis Elisei: "Săgetează!". şi a săgetat regele. Elisei a zis: "Aceasta este săgeata izbăvirii ce vine de la Domnul şi săgeata izbăvirii de Sirieni, căci vei bate pe Sirieni cu desăvârşire, la Afec".
18.   Apoi iarăşi a zis Elisei: "Ia nişte săgeţi!" şi regele a luat. şi a zis Elisei către regele lui Israel: "Loveşte în pământ!" Şi a lovit de trei ori şi s-a oprit.
19.   Iar omul lui Dumnezeu s-a mâniat pe el, şi a zis: "Trebuia să loveşti de cinci sau de şapte ori, căci atunci ai fi bătut cu desăvârşire pe Sirieni; acum însă vei bate pe Sirieni numai de trei ori".” (4 Regi 13: 15 - 19).
http://fr.wikipedia.org/wiki/Jezra%C3%ABl#/media/File:TelIzrael006.jpg

Izreel

Revenind la anul 2015, este ca și cum președintelui Klaus Werner Iohannis, Sfântul Prooroc Elisei i-ar fi zis: "Ia un arc şi nişte săgeţi! "Deschide fereastra dinspre răsărit!" "Săgetează!". şi a săgetat regele. Elisei a zis: Aceasta este săgeata izbăvirii ce vine de la Domnul.

Săgetarea din România spre răsărit, duce pe teritoriul Federației Ruse. Totuși observăm că se vorbește despre izbăvire iar profeția părintelui Arsenie Boca spune așa:

http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/11/28/profetiile-parintelui-arsenie-boca-despre-romania-romania-va-fi-inconjurata-de-flacari-imi-pare-rau-ca-sunteti-cei-pe-urma-va-vor-cerne-%E2%80%9D/
 “ 1 „Mă, întoarceți-vă la Dumnezeu căci calul ROȘu bate la porțile Răsăritului. Dar să nu vă întristați, că de acolo vine mântuirea. Prigoana vine de la Apus”. Adică, prigoana vine din Apus acum, în vremurile noastre.
2 Părintele s-a rugat insistent la Dumnezeu pentru americani, să nu-i pedepsească, să-i ierte că și ei sunt creația Lui și să aibă milă de ei. Și l-a dus Dumnezeu pe Părintele Arsenie să vadă ce e pe acolo – prin America – și a zis Părintele: „Da, Doamne, sunt vrednici de pierzare”. Cum l-a dus? Nu știu. Nu cred că l-a dus cu trupul. L-a dus cu duhul. ”
Prezentăm acum personalitatea regelui Ioaș citat în (4 Regi 13: 15 - 19).
Ioaș relele lui Israel     Joram, d'après le Promptuarii Iconum Insigniorum (1553)


Ioaș
Titlul
Regele lui Israel
-852  -8411
Predecesorul                                   Ohozia fratele său mai mare
Succesorul                                      Iehu ucigașul său
Biografie
Dinastia                                         Casa lui Omri
Data decesului                              -841
Locul decesului                             Izreel
Natura decesului                                 Asasinarea
Tatăl                                                     Ahab
Mama                                                   Izabela
Frate                                                     Ochozias
Sora                                                      Atalia
Anturaj                                                 Profetul Elisei
Cult                                                      Religia lui Baal
                                                              și Astarte
Residence regală                                  Palatul din Izreel
Regi ai lui Iuda contemporani:             Iosafat, Ioram, Ohozia
Ioaș (în ebraică: יְהוֹרָם) fiul lui Ahab și al Izabelei, este regele lui Israel din intervalul -852--841.

Cuprins
1 Prezentare
1.1 În Biblie
1.2 Reign
2 Note și referințe
3 A se vedea, de asemenea,
Prezentare
Ioaș a succedat fratele lui mai mare Ohozia. El domnește 11 ani în Israel, în Samaria, înainte de a fi asasinat de Iehu. Ca și părinții săi Ahab și Izabela, Ioaș se închină zeului Baal.

În Biblie
Acest personaj biblic este menționat în a IV-a Carte a Regilor.

Domnia
Ioaș se aliază cu regele lui Iuda Iosafat și cu regele Edomului pentru a-l ataca pe Meșa, regele Moabului, care refuză să-i plătească tribut: el asediază orașul Kir Haréset (azi Al Karak), dar această campanie militară s-a încheiat cu un eșec. Acest episod, relatat în Biblie, este confirmat pe plan arheologic de stela din Mesha2.

Ioaș este asediat la rândul său în capitalula sa Samaria de către Ben-Hadad al II-lea, regele Damascului. Orașul a fost redus la foamete și Ioaș a încercat să-l asasineze pe profetul Elisei, vechiul său aliat. Asediul este ridicat, însă pur și simplu din cauza unei panici care-i apucă pe sirieni. Ioaș restabilește relațiile de prietenie cu Elisei, dar pierde teritorii la est de Iordan2.
Ohozia regele lui Iuda     Ochozias, d'après le Promptuarii Iconum Insigniorum (1553)


Ioaș încearcă să-și recâștige din nou teritoriile pierdute în [anul] -846, în timpul expediției lui Salmanasar al II-lea la Damasc împotriva lui Hazael, succesorul lui Ben-Hadad al II-lea. Pentru aceasta, Ioaș se aliază cu nepotul său Ohozia, regele lui Iuda, și începe asediul în fața cetății Ramot în Galaad2. Operațiunea a fost un eșec și Ioaș a fost rănit. El s-a retras la Izreel pentru a se vindeca în timp ce armata sa a suferit o înfrângere severă la Ramot din Galaad. Iehu, unul dintre generalii săi, a ridicat armata împotriva regelui său Ioaș și-l răstoarnă de la putere: Iehu îl ucide pe Ioaș la Izreel cu o săgeată în spate și-i aruncă trupul în țarina lui Nabot, cândva ucis și jefuit de către părinți Ioaș. Iehu îi ucide, de asemenea, pe copiii lui Ioaș și pe mama fostului rege, Izabela. El a materializat astfel profeția lui Ilie anunțând lagelul [biciul] lui Dumnezeu în pedepsirea păcatului comis de Ahab și de Izabela. Cu Ioaș se stinge casa lui Omri și Iehu, asasinul lui, i-a urmat pe tron3.
http://fr.wikipedia.org/wiki/J%C3%A9zabel#/media/File:The_Death_of_Jezebel.jpg

 moartea reginei Izabela    

Note și referințe


  1. ↑ Selon Thiele. Comme de nombreuses dates concernant les personnages bibliques de cette époque, celles-ci sont approximatives, et peuvent faire l'objet de débats entre exégètes. Cf. Rois de Juda

  3. ↑ a, b et c Encyclopédie 
  4. Larousse du xxe siècle, Paris, 1932

  6. ↑ "Jehoram", Jewish Encyclopedia [archive]

http://de.wikipedia.org/wiki/Angela_Merkel#/media/File:President_and_First_Lady_Obama_with_Chancellor_Merkel.jpg


doamna cancelar Angela Dorothea Merkel

Din context, înțelegem că și profeții mai vechi sunt aplicabile acestor texte și că dușmanii românilor sunt la Apus și nu la Răsărit de România. Ca om de stat regina Izabela o sugerează pe doamna cancelar Angela Dorothea Merkel. Observăm că evenimentul ce determină rănirea lui Ioaș este determinat de exploatarea de către acesta a unei oportunități politice apărută în urma atacului lui Salmanasar al II-lea la Damasc împotriva lui Hazael. 

Dar printre figurile de stilfolosite de profeție 

există și un procedeu prin care preluând începutul 

unui termen sau nume propriu, se sugerează 

întregul. Salmanasar este considerat de Herbert W 

Armstrong în lucrarea “Anglo saxonii conform 

profeției” ca fiind strămoșul germanilor. 

Semnificația este așadar aceea că SAlmanasar 

personifică teribila organizație de care s-a folosit 

Hitler în Germania pentru acapararea totală a 

puterii, prin lovitură de stat, respectiv S. A.:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Noaptea_cu%C8%9Bitelor_lungi

Noaptea cuțitelor lungi


Noaptea cuțitelor lungi (în germană Nacht der 

langen Messer) sau

 http://ro.wikipedia.org/wiki/Noaptea_cu%C8%9Bitelor_lungi#/media/File:Boycot_of_Jewish_shops_april_1_1933.jpeg
  Membri ai SA postaţi în faţa unei prăvălii evreieşti în 1933. Deşi publicul german nu s-a plâns prea mult atunci când activităţile SA erau îndreptate împotriva evreilor, comuniştilor şi socialiştilor, până în 1934 se generalizaseră îngrijorările privind nivelul de violenţă de stradă pentru care erau responsabile „cămăşile brune”.[1]
"Operațiunea Colibri", a avut loc în Germania între 30 iunie și 2 iulie 1934, când regimul nazist a executat cel puțin 85 de oameni din motive politice. Majoritatea celor uciși erau membri ai „Batalioanelor de asalt” (SA) (în germană Sturmabteilung), o organizație paramilitară nazistă. Adolf Hitler a acționat împotriva SA și împotriva liderului său, Ernst Röhm, deoarece vedea în independența SA și în apetitul membrilor acesteia pentru violențe de stradă o amenințare directă asupra puterii sale. De asemenea, Hitler a dorit să prevină o eventuală mișcare a liderilor armatei germane, Reichswehr-ul, care se temea și totodată disprețuia în egală măsură SA, de a-l înlătura de la putere, mai ales de când Röhm își făcuse clară ambiția de a absorbi Reichswehr-ul, punându-se el însuși la conducerea lui. În fine, Hitler s-a folosit de această epurare pentru a acționa împotriva criticilor conservatorilor la adresa regimului său, venite mai ales din partea celor loiali vicecancelarului Franz von Papen, precum și pentru a-și regla conturile cu dușmani ai săi mai vechi.
Cel puțin 85 de oameni au murit în timpul epurării, deși numărul morților ar putea fi de ordinul sutelor,[2][3] și peste o mie de presupuși adversari au fost arestați.[2] Majoritatea omorurilor au fost comise de Schutzstaffel (SS), o altă organizație nazistă paramilitară de elită, și de către Gestapo, poliția secretă politică a regimului. Epurarea SA-ului a întărit și a consolidat susținerea armatei pentru Hitler. De asemenea, a furnizat o mantie de legalitate pentru regimul nazist, întrucât tribunalele germane și guvernul acestei țări au dat rapid la o parte secole de interzicere a omorurilor extrajudiciare pentru a-și demonstra loialitatea față de regimul nazist.
Înainte de punerea în aplicare a planului, autorii săi îl denumeau uneori Colibri (în germană: Kolibri), după parola folosită pentru a declanșa acțiunile grupărilor de execuție în ziua epurării.[4] Numele de cod al operațiunii pare să fi fost ales arbitrar. Numele de "Noaptea cuțitelor lungi" se referă la masacrul oamenilor lui Vortigern de către mercenari angi, iuți și saxoni în Mitul arthurian.[5] Expresia Noaptea cuțitelor lungi în limba germană datează dinaintea masacrului, și înainte de a deveni sinonim cu această epurare, se referea în general la acte de răzbunare. Până în ziua de azi unii germani încă folosesc termenul de „Röhm-Putsch” pentru a descrie evenimentul, întrucât acesta a fost termenul oficial pe care regimul nazist l-a introdus în limbajul de la acea vreme, pentru a da o falsă sugestie, precum că omorurile au fost necesare pentru a evita o lovitură de stat din partea lui Röhm și apropiaților lui din SA.

Cuprins

·         1 Hitler și Sturmabteilung (SA)
·         2 Conflictul dintre armată și SA
·         3 Creșterea presiunii asupra SA
·         4 Epurarea
o    4.1 Împotriva conservatorilor și a vechilor dușmani
o    4.2 Soarta lui Röhm
·         5 Consecințe
o    5.1 Reacții
·         6 Vezi și
·         7 Referințe
o    7.1 Note
o    7.2 Bibliografie
o    7.3 Lectură suplimentară
·         8 Legături externe

Hitler și Sturmabteilung (SA

Președintele Paul von Hindenburg l-a numit pe Hitler Cancelar pe 30 ianuarie 1933. În următoarele luni, Hitler a eliminat toate partidele politice rivale din Germania încât până în vara lui 1933, țara a devenit un stat cu partid unic sub controlul său. Totuși, în ciuda acestei bruște consolidări a autorității politice, Hitler nu exercita putere absolută. În calitate de cancelar, Hitler nu era comandantul armatei, aceasta rămânând sub conducerea oficială a lui Hindenburg în calitate de comandant suprem. În vreme ce mulți ofițeri erau impresionați de promisiunile lui Hitler de a lărgi armata, de a reinstitui serviciul militar obligatoriu, și de a purta o politică externă agresivă, armata a continuat să-și conserve independența în primii ani ai regimului nazist.
Până la un punct, Sturmabteilung  (SA), o organizație paramilitară nazistă, a rămas oarecum autonomă în cadrul partidului. În anii 1920 și 1930, SA a funcționat ca o miliție pe care Hitler o folosea pentru a-și intimida rivalii și a perturba întâlnirile partidelor politice rivale, mai ales cele ale social-democraților și ale comuniștilor. Cunoscută și sub numele de Cămășile Brune sau Batalioanele de Asalt, SA a devenit notorie pentru bătăile de stradă cu comuniștii.[6] Confruntările violente între cele două grupări au contribuit la destabilizarea experimentului democratic interbelic german, Republica de la Weimar.[7] Îniunie 1932, una din cele mai violente perioade, au avut loc peste 400 de lupte de stradă, care au cauzat 82 de morți.[8] Chiar această destabilizare a fost crucială pentru venirea lui Hitler la putere, în primul rând pentru că a convins mulți germani că odată ce Hitler va deveni cancelar, violențele de stradă vor lua sfârșit.
Numirea lui Hitler în funcția de cancelar, urmată de suprimarea tuturor celorlalte partide politice cu excepția naziștilor, a redus dar nu a eliminat complet violența Batalioanelor de Asalt. Lipsiți de mitinguri comuniste în care să intervină, dar atrași — și seduși — de violență, membrii SA adesea declanșau scandaluri pe străzile germane după câte o noapte de beție. Foarte adesea băteau trecători, și apoi atacau polițiștii care erau chemați să-i oprească.[9] Plângeri privind comportamentul lor „arogant și vulgar” erau frecvente în vara lui 1933. Chiar și Ministerul de Externe german s-a plâns de cazuri în care Cămășile Brune au agresat diplomați străini.[10] Acest comportament deranja clasa de mijloc germană și alte elemente conservatoare din societate, cum ar fi armata.
Următorul pas pentru Hitler avea să fie întărirea poziției sale în relația cu armata, acționând împotriva nemesisului acesteia, SA-ul.[11] Pe 6 iulie 1933, la o întrunire a înalților oficiali naziști, Hitler a proclamat succesul revoluției național-socialiste. Acum că partidul nazist obținuse frâiele puterii în Germania, spunea el, era timpul să își consolideze poziția. Hitler a spus: Șuvoiul revoluției a fost neîngrădit, dar acum trebuie canalizat în albia sigură a evoluției.[12]
Discursul lui Hitler a dat semnalul intențiilor sale de a ține în frâu SA, al cărei număr de membri crescuse rapid la începutul anilor 1930. Aceasta însă nu era o misiune prea ușoară, deoarece SA era constituită dintr-o mare parte din cei mai devotați adepți ai nazismului. SA și-a datorat creșterea dramatică în parte datorită declanșării marii crize economice, când mulți germani și-au pierdut încrederea în instituțiile tradiționale. Deși nu era exclusiv — nici măcar în primul rând — un fenomen al clasei muncitoare, SA a îndeplinit aspirațiile multor muncitori atât pentru solidaritate socială cât și pentru mândrie naționalistă.[13] Mulți membri SA credeau în promisiunile socialiste ale național-socialismului și se așteptau ca regimul nazist să acționeze puternic în economie, destrămând marile proprietăți funciare ale aristocrației. Faptul că regimul nu făcut acest lucru a deziluzionat pe cei ce așteptau o revoluție economică și nu doar politică.[14]

Conflictul dintre armată și SA

http://ro.wikipedia.org/wiki/Noaptea_cu%C8%9Bitelor_lungi#/media/File:Bundesarchiv_Bild_102-14393,_Ernst_R%C3%B6hm_crop.jpg
   Liderul SA Ernst 

Röhm înBavaria în 1934

Nimeni din SA nu vorbea mai mult despre o continuare a revoluției germane, cum a spus un important membru SA, decât Röhm.[15] Ca unul din primii membri ai partidului nazist, Röhm participase la puciul de la berărie, o tentativă nereușită a lui Hitler de a lua puterea cu forța în 1923. Veteran al Primului Război Mondial, Röhm se lăudase recent că va executa 12 oameni pentru uciderea oricărui om din Sturmabteilung.[16] Röhm vedea violența ca pe un mijloc de îndeplinire a scopurilor politice. El lua în serios promisiunile socialiste ale național-socialismului, și cerea ca Hitler și ceilalți lideri de partid să declanșeze reforme socialiste pe scară largă în Germania.
Nemulțumindu-se doar cu conducerea SA, Röhm îi cerea lui Hitler să-l numească Ministru al Apărării, un post deținut de generalul conservator Werner von Blomberg.[17] Deși poreclit Leul de cauciuc de unii critici ai săi din armată, pentru devotamentul față de Hitler, Blomberg nu era el însuși nazist, și astfel el reprezenta o punte între armată și partid. Blomberg și mulți dintre ofițeri erau recrutați din rândurile nobilimii prusace, și priveau SA ca o gloată a plebei care amenința statutul tradițional privilegiat al armatei în societatea germană.[18]
Dacă armata tradițională trata masele care constituiau SA cu dispreț, multe Cămăși Brune aveau aceeași atitudine față de armată, văzând-o ca pe un grup insuficient angajat în revoluția național-socialistă. Max Heydebreck, un lider SA din Rummelsburg, a denunțat armata în fața colegilor săi, spunându-le: Unii din ofițerii armatei sunt niște porci. Majoritatea ofițerilor sunt prea bătrâni și trebuie să fie înlocuiți de alții tineri. Să așteptăm până moare Moș Hindenburg, și apoi SA se va ridica la luptă împotriva armatei.[19]
În ciuda acestei ostilități între Cămășile Brune și armată, Blomberg și alți ofițeri vedeau în SA o sursă de recruți pentru o armată lărgită și revitalizată. Röhm, însă, dorea să elimine cu totul generalii din aristocrația prusacă, transformând SA în nucleul unei noi armate germane. Întrucât armata era limitată de Tratatul de la Versailles la o sută de mii de soldați, conducătorii acesteia puteau doar să privească îngrijorați cum numărul de membri ai SA a depășit trei milioane la începutul lui 1934.[20] În ianuarie 1934, Röhm i-a prezentat lui Blomberg un memorandum în care cerea ca SA să înlocuiască armata ca forțe terestre naționale, și ca Reichswehr-ul să devină o componentă auxiliară a SA.[21]
Ca răspuns, Hitler s-a întâlnit cu Blomberg și cu conducerile SA și SS pe 28 februarie 1934. Sub presiunea lui Hitler, Röhm a acceptat să semneze un angajament prin care recunoștea supremația Reichswehr asupra SA. Hitler i-a anunțat pe cei prezenți că SA va acționa ca organizație auxiliară Reichswehr-ului, și nu invers. Dar după ce Hitler și majoritatea ofițerilor au plecat, Röhm a declarat că el nu primește ordine de la penibilul caporal—cu referire la Hitler.[22] Deși Hitler nu a acționat imediat împotriva lui Röhm pentru ieșirea lui necontrolată, aceasta a adâncit prăpastia dintre cei doi.

Creșterea presiunii asupra SA


http://ro.wikipedia.org/wiki/Noaptea_cu%C8%9Bitelor_lungi#/media/File:Vonpapen1.jpg
  Franz von Papen, vicecancelarul conservator căzut în dizgrația lui Hitler după ce a denunțat în discursul de la Marburg incapacitatea regimului de a ține SA în frâu.
În ciuda acordurilor anterioare cu Hitler, Röhm continua să se agațe de visurile sale despre o nouă armată germană dezvoltată în jurul SA. Până în primăvara lui 1934, această viziune intra în conflict direct cu planul lui Hitler de a-și consolida puterea și de a lărgi Reichswehr-ul. Deoarece planurile lor se excludeau reciproc, succesul lui Röhm putea veni doar pe pierderea lui Hitler. Ca rezultat, s-a declanșat o luptă politică în cadrul partidului, în care apropiații lui Hitler, inclusiv premierul prusac Hermann Göring, Ministrul Propagandei Joseph Goebbels, Conducătorul SS Heinrich Himmler, și secundul lui Hitler Rudolf Hess, s-au găsit pe poziții opuse lui Röhm.
Deși toți aceștia erau veterani ai mișcării naziste, doar Röhm a continuat să fie independent de Adolf Hitler. Disprețul lui Röhm față de birocrația partidului îl înfuria pe Hess. Violențele SA din Prusia îl îngrijorau puternic pe Göring, Ministru-Președinte al Prusiei.[23] Pentru a-l izola pe Röhm, pe 20 aprilie 1934 Göring a transferat controlul Poliției politice prusace lui Himmler, pe care, credea Göring, se putea conta să acționeze contra lui Röhm.[24] Himmler invidia SA pentru independența și puterea acesteia, deși în acel moment el deja începuse restructurarea SS-ului pentru a-l transforma dintr-o unitate de gărzi de corp ale liderilor naziști într-o unitate de elită, loială lui și lui Hitler. Acea loialitate avea să se dovedească utilă ambilor atunci când Hitler a ales să acționeze împotriva lui Röhm și împotriva SA.
Cererile ca Hitler să țină SA în frâu s-au înmulțit. Conservatorii din armată, industrie, și politică au pus din ce în ce mai multă presiune asupra lui Hitler să reducă influența SA și să acționeze împotriva lui Röhm. Homosexualitatea lui Röhm nu-l făcea să fie pe placul conservatorilor. În plus, aceștia erau și mai îngrijorați din cauza ambițiilor politice ale liderului SA. Pe 17 iunie 1934, cererile conservatorilor ca Hitler să ia măsuri au atins un punct maxim când vicecancelarul Franz von Papen, confident al bolnavului președinte Hindenburg, a ținut un discurs la Universitatea din Marburg în care a tras un semnal de alarmă privind amenințarea unei „a doua revoluții.”[25] În particular, von Papen, un aristocrat catolic cu relații în armată și industrie, a amenințat cu demisia dacă Hitler nu avea să ia măsuri.[26] În timp ce demisia lui von Papen din funcția de vicecancelar nu ar fi amenințat poziția lui Hitler, aceasta ar fi fost o dovadă periculoasă de independență din partea unui important conservator.
Ca răspuns la presiunile conservatoare de a-l controla pe Röhm, Hitler a plecat la Neudeck să se întâlnească cu Hindenburg. Blomberg, care se întâlnea frecvent cu Președintele, i-a reproșat lui Hitler că nu a acționat mai devreme împotriva lui Röhm. Apoi i-a spus lui Hitler că Hindenburg era pe cale să declare lege marțială și să dea guvernul pe mâna Reichswehr-ului dacă Hitler nu avea să ia imediat măsuri împotriva lui Röhm și a Cămășilor Brune.[27] Hitler a ezitat luni de zile să ia măsuri împotriva lui Röhm, în parte datorită vizibilității lui Röhm ca lider al unei miliții naționale cu milioane de membri. Totuși, amenințarea declarării legii marțiale de către Hindenburg, singurul om din Germania care avea puterea să înlăture regimul nazist, l-a forțat pe Hitler să acționeze. El a plecat de la Neudeck atât cu intenția de a-l distruge pe Röhm, cât și cu cea de a-și regla conturile cu unii dușmani mai vechi. Atât Himmler cât și Göring au salutat decizia lui Hitler, deoarece ambii aveau mult de câștigat din prăbușirea lui Röhm—independența SS pentru Himmler, și eliminarea unui rival pentru conducerea armatei pentru Göring.[28]
Pregătind epurarea, Himmler și adjunctul său Reinhard Heydrich, conducător al Serviciului Secret al SS, au construit un dosar cu dovezi fabricate care să sugereze că Röhm fusese plătit cu douăsprezece milioane de mărci de către Franța să-l răstoarne pe Hitler. Ofițerilor superiori din SS li s-au arătat dovezi false pe 24 iunie cum că Röhm ar fi plănuit să se folosească de SA pentru a lansa un complot împotriva guvernului (germană Röhm-Putsch).[29] Între timp, Göring și Himmler, la îndrumarea lui Hitler, au alcătuit liste cu oameni din afara SA pe care îi doreau morți. Pe 27 iunie, Hitler a acționat pentru a-și asigura cooperarea armatei.[30] Blomberg și generalul Walther von Reichenau, ofițerul de legătură cu armata din cadrul partidului, i-a acordat susținerea armatei excluzându-l pe Röhm din Liga Ofițerilor Germani, și punând armata în stare de alertă.[31] Hitler se simțea suficient de încrezător în poziția sa, și s-a dus la o nuntă la Essen, deși părea oarecum agitat și îngrijorat. De acolo l-a chemat pe adjunctul lui Röhm la Bad Wiessee și a ordonat liderilor SA să se întâlnească cu el pe 30 iunie.[28]

Epurarea

La orele 4:30 în dimineața zilei de 30 iunie 1934, Hitler și anturajul său a luat avionul până la München. De la aeroport, aceștia au mers cu mașina până la Ministerul de Interne al Bavariei, unde au adunat pe liderii unui scandal violent ce izbucnise pe străzile orașului în noaptea dinainte. Înfuriat, Hitler a smuls epoleții de pe uniforma Obergruppenführer-ului Schneidhuber, șeful poliției din München, pentru că nu a păstrat ordinea în oraș în acea noapte. I-a strigat acestuia că va fi împușcat.[32] În timp ce respectivii soldați SA erau duși la închisoare, Hitler a adunat un grup mare de soldați SS și polițiști, și a plecat spre Hotelul Hanselbauer din Bad Wiessee, unde stăteau Röhm și acoliții lui.[33]
La Bad Wiessee, Hitler l-a arestat personal pe Röhm și pe alți lideri marcanți ai SA. Conform lui Erich Kempka, unul din cei prezenți în timpul acțiunii, Hitler l-a dat pe Röhm pe mâna a „doi detectivi cu pistoalele cu piedica trasă,” iar SS-ul l-a găsit pe liderul SA din Breslau Edmund Heines în pat cu un comandant de trupă SA de optsprezece ani.[34] Goebbels a avut grijă să scoată în față acest fapt în propaganda ulterioară pentru a justifica epurarea ca pe o eliminare a unor elemente imorale.[35] Atât Heines cât și partenerul său au fost împușcați pe loc în hotel din ordinul personal al lui Hitler.[32] Între timp, SS a arestat un număr de lideri SA care coborau din tren pentru o întâlnire planificată cu Röhm.[36]
Faptul că nu a existat nici un complot al lui Röhm împotriva regimului nu l-a oprit pe Hitler să denunțe conducerea SA.[35] La întoarcerea la sediul de partid din München, Hitler s-a adresat mulțimii adunate. Cuprins de furie, Hitler a denunțat „cea mai mare trădare din istoria lumii”. Hitler a spus mulțimii că „personajele indisciplinate și elementele anti-sociale bolnave” aveau să fie anihilate. Mulțimea, care includea membri de partid și mulți membri SA care au avut norocul să scape de arestare, l-au aprobat strigând. Hess, prezent printre cei adunați, chiar s-a oferit voluntar să împuște el însuși pe „trădători”.[36] Goebbels, care fusese cu Hitler la Bad Wiessee, a pus în mișcare faza finală a planului. La întoarcerea la Berlin, i-a telefonat lui Göring și i-a spus cuvântul-cheie Kolibri pentru a da drumul plutoanelor de execuție asupra restului victimelor.[35]

Împotriva conservatorilor și a vechilor dușmani

Regimul nu s-a limitat la o epurare de Sturmabteilung. După ce anterior închisese sau exilase pe social-democrații și pe comuniștii marcanți, Hitler s-a folosit de această ocazie pentru a acționa împotriva conservatorilor pe care îi considera nedemni de încredere. Printre aceștia era și vicecancelarul Papen și cei din cercul său. La Berlin, din ordinul personal al lui Göring, o unitate SS înarmată a intrat în Vicecancelarie. Ofițerii Gestapo atașați unității SS l-au împușcat pe secretarul lui Papen, Herbert von Bose, fără a se deranja să-l aresteze întâi. Gestapo l-a arestat și executat pe apropiatul lui Papen Edgar Jung, autorul discursului de la Marburg și i-au aruncat cadavrul într-un șanț.[37] Gestapo l-a ucis și pe Erich Klausener, conducătorul Acțiunii Catolice, alt apropiat al lui Papen.[32] Vicecancelarul însuși a fost arestat la vicecancelarie, în ciuda protestelor acestuia, care a susținut că el nu poate fi arestat. Deși Hitler a ordonat ca el să fie eliberat două zile mai târziu, Papen nu a mai îndrăznit să critice regimul.[38]
Hitler, Göring și Himmler au dezlănțuit Gestapo-ul împotriva vechilor lor dușmani. Kurt von Schleicher, predecesorul lui Hitler în postul de cancelar, și soția sa au fost uciși în casa lor. Printre alte victime s-au numărat Gregor Strasser, un fost nazist care l-a înfuriat pe Hitler demisionând din partid în 1932, și Gustav Ritter von Kahr, fost comisar de stat în Bavaria care a înăbușit Puciul de la berărie în 1923.[39] Soarta lui Kahr a fost deosebit de groaznică. Cadavrul său a fost găsit într-o pădure din afara Münchenului, aparent lovit cu târnăcopul. Unii oameni au fost omorâți din greșeală, de exemplu Willi Schmid, critic muzical al Münchner Neuste Nachrichten, un ziar local. Gestapo-ul l-a confundat cu Ludwig Schmitt, fost susținător al lui Otto Strasser, fratele lui Gregor.[40] Această violență dezlănțuită a contribuit masiv la reputația Gestapo ca poliție politică secretă a naziștilor.

Soarta lui Röhm


Röhm a fost pentru scurt timp deținut la Închisoarea Stadelheim din München, cât timp Hitler s-a gândit ce soartă să-i rezerve. Sigur, serviciile aduse de Röhm regimului nazist aveau și ele importanța lor. Pe de altă parte, nu putea fi nici ținut închis pe termen nelimitat, nici exilat, iar un proces public ar fi adus la lumină prea multe detalii ale epurării.[41] În cele din urmă, Hitler a hotărât că Röhm trebuia să moară. Pe 2 iulie, la directiva lui Hitler, Theodor Eicke, care mai târziu a ajuns comandant al lagărului de concentrare de la Dachau, și ofițerul SS Michel Lippert l-au vizitat pe Röhm. Când au ajuns în celula acestuia, i-au înmânat acestuia un pistol Browning încărcat și i-au spus că are zece minute să se sinucidă, în caz contrar urmând să fie ucis de către ei. Röhm a refuzat, spunându-le: „Dacă urmează să fiu omorât, atunci să o facă Adolf cu mâna lui.”[32]Neauzind nici un zgomot în cele zece minute, cei doi s-au întors în celula lui Röhm și l-au găsit în picioare cu pieptul dezgolit într-un gest de sfidare.[42] Lippert l-a împușcat.[43]

Consecințe


http://ro.wikipedia.org/wiki/Noaptea_cu%C8%9Bitelor_lungi#/media/File:Reichsparteitagnov1935.jpg

Hitler triumfător: Führer-ul trecând în revistă trupele SA în 1935. Un soldat SS stă lângă maşină, la stânga lui Hitler.
Epurarea nu putea fi ținută secretă, fiindcă cauzase moartea multor germani importanți. La început, arhitecții săi aveau păreri împărțite despre cum să trateze evenimentul. Göring a comandat poliției să ardă „toate documentele privind acțiunile din ultimele două zile”;[44] între timp, Goebbels a încercat să oprească ziarele de la a publica liste cu cei morți, dar în același timp a folosit un discurs la radio pe 2 iulie să anunțe că Hitler i-a oprit pe Röhm și pe Schleicher de la a răsturna guvernul și de la a arunca țara în haos.[40] Apoi, pe 13 iulie 1934, Hitler a justificat epurarea într-un discurs în fața Reichstag-ului difuzat și la radio:[45]
„
În acest ceas am fost răspunzător pentru soarta poporului german, și astfel am devenit suprem judecător al poporului german. Am ordonat să fie   principalii autori ai acestei trădări, și am ordonat să se cauterizeze până la carne vie rănile acestei otrăviri a fântânilor vieții noastre interne. Fie ca națiunea să știe că existența ei—care depinde de ordinea și securitatea internă—nu pot fi amenințate de nimeni! Și să fie știut în veci de acum înainte că dacă cineva ridică mâna pentru a lovi Statul, atunci soarta lui este moartea sigură.
”
Ocupându-se să prezinte masacrul ca pe o acțiune legală, Hitler a pus guvernul să adopte o hotărâre pe 3 iulie care specifica: „Măsurile luate în datele de 30 iunie, 1 și 2 iulie pentru a suprima atacurile trădătoare sunt legale, ca acte de autoapărare a Statului.”[46] Ministrul de Justiție al Reich-ului Franz Gürtner, un conservator care fusese Ministru de Justiție al Bavariei în perioada Republicii de la Weimar, și-a demonstrat loialitatea față de noul regim prin elaborarea statutului, care a dat epurării un parfum legal. Promulgat ca lege atât de Hitler cât și de Ministrul de Interne Wilhelm Frick, Legea Privind Măsurile de Auto-apărare a Statului a legalizat retrospectiv crimele comise în timpul epurării.[47]  Sistemul juridic al Germaniei a capitulat în fața regimului și cel mai mare jurist german, Carl Schmitt, a scris un articol care lua apărarea lui discursului din 13 iulie al lui Hitler. Articolul s-a intitulat Führer-ul apără Legea.[48]

Reacții

Aproape în unanimitate, armata a aplaudat Noaptea cuțitelor lungi, în ciuda faptului că și-a pierdut cu această ocazie doi dintre generali, Kurt von Schleicher și Ferdinand von Bredow. Bătrânul Președinte Hindenburg, cel mai titrat erou militar al Germaniei, a trimis o telegramă prin care și-a exprimat „profunda recunoștință”.[49] Generalul von Reichenau a mers până într-acolo încât a dat gir public minciunii cum că Schleicher a complotat să răstoarne guvernul. Susținerea armatei pentru epurare, însă, avea să aibă consecințe profunde pentru această instituție. Umilirea SA a pus capăt amenințării împotriva armatei dar, stând de partea lui Hitler în timpul acțiunii, armata s-a legat strâns de regimul nazist.[50] Un căpitan în retragere, Erwin Planck, părea să realizeze aceasta: „dacă te uiți mai departe fără să ridici degetul,” îi spunea el prietenului său, generalul Werner von Fritsch, „vei avea, mai devreme sau mai târziu, aceeași soartă.”[51] O altă rară excepție a constituit-o Feldmareșalul August von Mackensen, care a vorbit despre uciderea lui Schleicher și Bredow la întrunirea anuală a Societății Generalilor în februarie 1935.[52]
Fără o presă independentă care să relateze evenimentele epurării, s-au răspândit rapid zvonuri despre Noaptea cuțitelor lungi. Mulți germani au primit veștile oficiale despre evenimente, în varianta descrisă de Joseph Goebbels, cu destul scepticism. În același timp, însă, mulți alții păreau să creadă regimul pe cuvânt și să creadă că Hitler într-adevăr salvase Germania de haos.[53] Luise Solmitz, o profesoară din Hamburg, a pus în cuvinte sentimentele multor germani când l-a elogiat pe Hitler pentru „curaj, hotărâre și eficiență” în jurnalul ei personal. Ea chiar l-a comparat cu Frederic cel Mare, legendarul rege al Prusiei.[2]Alții au fost revoltați de scara la care s-a făcut masacrul și de lipsa de reacție a compatrioților lor. „Un poștaș foarte calm și liniștit,” a scris jurnalistul Victor Klemperer, „care nu era deloc național-socialist, a spus, «Ei bine, el doar i-a condamnat.»” Nu i-a scăpat lui Klemperer că multe din victime jucaseră un rol în aducerea lui Hitler la putere. „Un cancelar,” scria el, „condamnă și împușcă membri ai propriei sale armate personale!”[54] Dimenisiunile masacrului și relativa omniprezență a Gestapo-ului, însă, însemna că cei care au dezaprobat epurarea în general au fost reduși la tăcere.
Hitler l-a numit pe Victor Lutze în locul lui Röhm ca șef al SA. Hitler i-a ordonat, așa cum relatează un istoric important, să pună capăt „homosexualității, promiscuității, beției, și traiului în puf” din cadrul SA.[55] Hitler i-a spus în mod expres să nu mai cheltuiască fonduri SA pe limuzine și banchete, pe care le considera dovezi ale extravaganței SA.[55] Un om slab, Lutze a făcut puțin pentru a asigura independența SA în anii ce au urmat, iar aceasta și-a pierdut treptat puterea în Germania lui Hitler. Regimul a ordonat confiscarea tuturor pumnalelor decorative SA pentru a elimina numele lui Röhm de pe lamă, pe care l-a înlocuit cu cuvintele Blut und Ehre (sânge și onoare). Numărul de membri ai organizației s-a prăbușit de la 2,9 milioane în august 1934 la 1.2 milioane în aprilie 1938.[56]
Noaptea cuțitelor lungi a reprezentat un triumf pentru Hitler, și un punct de cotitură pentru guvernul german. L-a stabilit pe Hitler ca „suprem judecător al poporului german,” așa cum a spus chiar el în discursul din 13 iulie din fața Reichstag-ului. (Ulterior, în aprilie 1942, Hitler a adoptat oficial acest titlu, plasându-se astfel atât de jure cât și de facto deasupra legii.) Secole de jurisprudență cu nepracticarea omorurilor extrajudiciare au fost date la o parte. În ciuda unor eforturi inițiale din partea unor procurori de a acționa în justiție pe cei care au comis crimele, eforturi înăbușite în fașă de regim, părea că nici o lege nu-i va restrânge lui Hitler utilizarea puterii absolute.[57] Noaptea cuțitelor lungi a transmis și un mesaj clar publicului că nici măcar cei mai de seamă germani nu erau imuni arestării și execuției sumare dacă regimul nazist îi percepe ca amenințare. În această manieră, epurarea a instituit o practică de abuz de violență care avea să caracterizeze regimul nazist, de la folosirea forței pentru a stabili un imperiu de cuceriri, până la enormitatea Holocaustului.

Vezi și

·         Sturmabteilung (SA)
·         Germania Nazistă

Referințe

Note

  1. ^Kershaw 1999, p. 508
  2. ^ a b cEvans (2005), p. 39. "Cel puțin optzeci și cinci de oameni au fost executați sumar fără vreo procedură legală. Göring singur a arestat peste o mie de oameni."
  3. ^Kershaw,Hitler, (1999), p. 517. „Numele a optzeci și cinci de victime [există], doar cincizeci dintre acestea oameni din SA. Unele estimări, însă, plasează numărul total al celor uciși între 150 și 200.”
  4. ^Kershaw,Hitler, (1999), p. 515.
  5. ^Geoffrey of Monmouth, p. 157–170.
  6. ^ Reiche (2002), pp. 120–121.
  7. ^ Toland (1976), p. 266.
  8. ^ Shirer (1960), p. 165.
  9. ^ Evans (2005), p. 23.
  10. ^Kershaw,Hitler, (1999), p. 501
  11. ^Kershaw,Hitler, (1999), p. 435
  12. ^ Evans (2005), p. 20.
  13. ^Schoenbaum, (1997) pp. 35–42. „Cea mai generală teorie—că Național-Socialismul a fost o revoluție a clasei de mijloc inferioare—este argumentabilă dar insuficientă.”
  14. ^ Bullock (1958), p. 80. „Dar la originea Național-Socialiștilor era un partid radical anti-capitalist, iar această parte a programului Național-Socialist a fost nu doar luată în serios de mulți membri loiali ai partidului dar avea din ce în ce mai multă importanță într-o perioadă de criză economică. Cât de mult a luat Hitler în serios caracterul socialist al Național-Socialismului avea să rămână una din cauzele principale de divizare și dezacord în cadrul partidului nazist până în vara lui 1934.”
  15. ^ Frei (1987), p. 126. Acest citat este atribuit Comandantului SA din Breslau Edmund Heines.
  16. ^ Frei (1987), p. 13.
  17. ^ Evans (2005), p. 24.
  18. ^Wheeler-Bennett (2005), pp. 712–739.
  19. ^ Bessel (1984), p. 97.
  20. ^ Evans (2005), p. 22.
  21. ^Wheeler-Bennett (2005), p. 726.
  22. ^ Evans (2005), p. 26.
  23. ^ Martin and Pedley (2005), p. 33.
  24. ^ Evans (2005), p. 29.
  25. ^ Papen (1953), pp. 308–312.
  26. ^ Papen (1953), p. 309.
  27. ^Wheeler-Bennett (2005), pp. 319–320.
  28. ^ a bEvans (2005), p. 31.
  29. ^ Evans (2005), p. 30.
  30. ^ O'Neill (1967), p. 72–80.
  31. ^ Bullock (1958) p. 165.
  32. ^ a b c dShirer (1960), p. 221.
  33. ^ Bullock (1958), p. 166.
  34. ^ interviul lui Kempka.
  35. ^ a b cKershaw,Hitler, (1999), p. 514.
  36. ^ a bEvans (2005), p. 32.
  37. ^ Evans (2005), p. 34.
  38. ^ Evans (2005), pp. 33–34.
  39. ^Spielvogel (2005) pp. 78–79.
  40. ^ a bEvans (2005), p. 36.
  41. ^ Fest, Joachim (1974).Hitler. Harcourt. pp. 458
  42. ^ Evans (2005), p. 33.
  43. ^ Mulți ani mai târziu, în 1957, autoritățile germane l-au judecat pe Lippert la München pentru uciderea lui Röhm. El a fost unul din puținii călăi de la epurare care au fost judecați și condamnați.
  44. ^Kershaw,Hitler, (1999), p. 517.
  45. ^ Fest (1974), p. 469.
  46. ^ Fest (1974), p. 468.
  47. ^ Evans, Richard (2005).The Third Reich in Power. Penguin Group. pp. 72
  48. ^Kershaw,Hitler, (1999), p. 519.
  49. ^ Fest (1974), p. 470.
  50. ^ Martin and Pedley (2005), p. 33–34.
  51. ^ Höhne (1970), pp. 113–118.
  52. ^Schwarzmüller, 299–306.
  53. ^Kershaw,Myth, (2001), p. 87. „Era clar că propaganda deliberat mincinoasă produsă de regim a fost acceptată.”
  54. ^Klemperer (1998), p.74.
  55. ^ a bKershaw,Hitler, (1999), p. 520.
  56. ^ Evans (2005), p. 40.
  57. ^ Evans (2005), p. 72. „După 'Noaptea cuțitelor lungi,' [Ministrul de Justiție al Reich-ului Franz Gürtner] a strivit în fașă tentativele unor procurori locali ai statului de a iniția proceduri penale împotriva ucigașilor.”

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bessel, Richard.Political Violence and the Rise of Nazism: The Storm Troopers in Eastern Germany 1925–1934. New Haven: Yale University Press, 1984. ISBN 0-300-03171-8.
  • Bullock, Alan. Hitler: A Study in Tyranny. New York: Harper, 1958.
  • Collier, Martin and Pedley, Phillip.Hitler and the Nazi State. New York: Harcourt, 2005.ISBN 0-435-32709-7.
  • Frei, Norbert.National Socialist Rule in Germany: The Führer State 1933–1945. Oxford: Oxford University Press, 1987. ISBN 0-631-18507-0.
  • Kempka, Erich. Library of Congress: Adolf Hitler Collection, C-89, 9376-88A-B, Erich Kempka interview, October 15, 1971.
  • Reiche, Eric G. The Development of the SA in Nürnberg, 1922–1934. Cambridge: Cambridge University Press, 2002. ISBN 0-521-52431-8.
  • Schwarzmüller, Theo. Zwischen Kaiser und "Führer": Generalfeldmarschall August von Mackensen, eine politische Biographie. Paderborn: Dtv, 1995. ISBN 3-423-30823-0.
  • Von Papen, Franz. Memoirs. London: Dutton, 1953. ASIN B0007DRFHQ

  • Noi observații de legătură cu hierofania transilvană din anul 1989

  • Din punctual de vedere al culorilor din hierofania transilvană din anul 1989, constatăm că domină un brun sepia în acea modelare a nervurilor lemnului, în stare să redea și un mesaj cifrat ce începea cu numărul 4 repetat pe ambele fețe ale celor două jumătăți de lemn despicat în două. Practic cele două numere 4, din punctual de vedere al suprapunerii mesajului biblic transmis în aprilie 2015 de părintele Arsenie Boca, peste hierofania transilvană din decembrie 1989, aduc restrângând sfera strict asupra numărului 4, un mesaj legat de fascism, prin sugerarea a 8 segmente ce prin reunire creează o svastică!
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Svastic%C4%83#/media/File:Nazi_Swastika.svg


       Svastica neagră pe fond alb, simbol al Germaniei naziste

 Mai există o etapă încă nestudiată și anume dimensiunea cabbalistică. Din acest punct de vedere observăm că elemental central în prezentul studio ce vizează mesajul prezidențial, îl reprezintă identitatea regelui IOAȘ. Tocmai de aceea vom prezenta sub formă de table acest amănunt:
1
2
3
4
5
6
7
8
I
O
H
A
N
N
I
S
I
O
A
Ș




1
2
3
4





https://www.google.ro/searchq=Statul+Islamic+foto&espv=2&biw=819&bih=514&tbm=isch&imgil=kxcVZpRNI5EwrM%253A%253B3mULw4YW62q52M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.ziuanews.ro%25252Fexterne%25252Fpericol-maxim-rusia-ar-putea-fi-invadata-de-statul-islamic-208089&source=iu&pf=m&fir=kxcVZpRNI5EwrM%253A%252C3mULw4YW62q52M%252C_&usg=__mU1yhN46iAsEroCvsQZNjRtGdrk%3D&ved=0CDIQyjc&ei=b7pQVaPpAsPMyAPO74HQDg#imgrc=kxcVZpRNI5EwrM%253A%3B3mULw4YW62q52M%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.ziuanews.ro%252Fstatic%252Fi%252Fimaginiarticole%252Fpericolmaximrusiaarputeafiinvadatadestatulislamic2080891.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.zianews.ro%252Fexterne%252Fpericol-maxim-rusia-ar-putea-fi-invadata-de-statul-islamic-208089%3B606%3B364 
  Statul Islamic

Analizând o astfel de soluție cabbalistică, poate exista tentația de a concluziona că n-ar fi vreun mesaj de relevat. Mesajul continuă să fie legat de numărul 4 și în acest caz în sensul că dublul acestui număr corespunde cu numărul de litere ce compun prenumele președintelui. Referindu-ne și la un aspect de simetrizare, observăm că mesajul pune în evidență și identitatea decriptatorului acestei soluții indicându-i numele într-o formă ce vizează terminația numelui de familie și nu doar începutul prenumelui.
https://www.google.ro/searchq=Statul+Islamic+foto&espv=2&biw=819&bih=514&tbm=isch&imgil=kxcVZpRNI5EwrM%253A%253B3mULw4YW62q52M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.ziuanews.ro%25252Fexterne%25252Fpericol-maxim-rusia-ar-putea-fi-invadata-de-statul-islamic-208089&source=iu&pf=m&fir=kxcVZpRNI5EwrM%253A%252C3mULw4YW62q52M%252C_&usg=__mU1yhN46iAsEroCvsQZNjRtGdrk%3D&ved=0CDIQyjc&ei=b7pQVaPpAsPMyAPO74HQDg#imgrc=xD_Exh7oenBlYM%253A%3BF_DH1CUP74qM%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.ziuanews.ro%252Fstatic%252Fi%252Fimaginiarticole%252Fstatulislamictrimitenluptaoarmatadecopii1355511.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.ziuanews.ro%252Fexterne%252Fstatul-islamic-trimite-n-lupta-o-armata-de-copii-135551%3B620%3B346
 Statul Islamic copii
înrolați și îndoctrinați  

1
2
3
4
5
6
7
8
I
O
H
A
N
N
I
S
I
O
A
Ș




R
O
Ș





1
2
3
4





https://www.google.ro/searchq=Statul+Islamic+foto&espv=2&biw=819&bih=514&tbm=isch&imgil=kxcVZpRNI5EwrM%253A%253B3mULw4YW62q52M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.ziuanews.ro%25252Fexterne%25252Fpericol-maxim-rusia-ar-putea-fi-invadata-de-statul-islamic-208089&source=iu&pf=m&fir=kxcVZpRNI5EwrM%253A%252C3mULw4YW62q52M%252C_&usg=__mU1yhN46iAsEroCvsQZNjRtGdrk%3D&ved=0CDIQyjc&ei=b7pQVaPpAsPMyAPO74HQDg#imgrc=yj9_TXYlF8rVnM%253A%3B6DniHoY03m9TfM%3Bhttp%253A%252F%252Fmedia.rtv.net%252Fimage%252F201409%252Fw620%252Ff_16_fighter_jets_70510000.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.economica.net%252Fsiria-coalitia-loveste-campuri-petroliere-controlate-de-statul-islamic_88424.html%3B620%3B420
Statul Islamic țintă a
loviturilor aeriene aliate  
Pentru domnul președinte avem soluția numerică I1O2A4

Pentru decriptator avem soluția O2Ș3.

Plasând simetric literele pe coloanele ce corespund numelui decriptatorului, avem o primă soluție ce indică un element fundamental din natură, H2O deci apa ce-l asfixia pe regale Benhadad.
https://www.google.ro/searchq=Statul+Islamic+foto&espv=2&biw=819&bih=514&tbm=isch&imgil=kxcVZpRNI5EwrM%253A%253B3mULw4YW62q52M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.ziuanews.ro%25252Fexterne%25252Fpericol-maxim-rusia-ar-putea-fi-invadata-de-statul-islamic-208089&source=iu&pf=m&fir=kxcVZpRNI5EwrM%253A%252C3mULw4YW62q52M%252C_&usg=__mU1yhN46iAsEroCvsQZNjRtGdrk%3D&ved=0CDIQyjc&ei=b7pQVaPpAsPMyAPO74HQDg#imgrc=MBkdNjmEPD8plM%253A%3BEmWgcLaxTihLjM%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.dw.de%252Fimage%252F0%252C%252C17906496_303%252C00.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.dw.de%252Fcomentariu-lupta%2525C3%2525AEmpotriva-statului-islamic%252Fa-17908256%3B700%3B394
Statul Islamic forțe combatante                          masate în teren                             
Prin citire de jos în sus, aflăm că este vorba despre șah, citind exclusiv pe coloana 3, un joc neinventat pe vremea lui Ioaș dar ce amintește în secolul XXI despre statul ce finanțează Statul Islamic cunoscut și sub numele de ISIS- Iranul. 
https://www.google.ro/searchq=Statul+Islamic+foto&espv=2&biw=819&bih=514&tbm=isch&imgil=kxcVZpRNI5EwrM%253A%253B3mULw4YW62q52M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.ziuanews.ro%25252Fexterne%25252Fpericol-maxim-rusia-ar-putea-fi-invadata-de-statul-islamic-208089&source=iu&pf=m&fir=kxcVZpRNI5EwrM%253A%252C3mULw4YW62q52M%252C_&usg=__mU1yhN46iAsEroCvsQZNjRtGdrk%3D&ved=0CDIQyjc&ei=b7pQVaPpAsPMyAPO74HQDg#imgrc=XI5I_kJPopf1qM%253A%3BsRsc4pkSz6f6TM%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.capital.ro%252Fimage-605-388%252F2015-03%252Fisis3333.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.capital.ro%252Fin-romania-exista-adepti-ai-gruparii-statul-islamic-sri-a-facut-anuntul-.html%3B480%3B360
Statul Islamic are adepți în România...
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)