SPIONAJUL AMERICAN
REVINE ÎN FORȚĂ ÎN ZORII APARIȚIEI EREI MESIANICE ȘI AL TREZIRII CELEI DE-A
II-A FIARE APOCALIPTICE
http://www.ziare.com/international/rusia/sua-reincep-cursa-spionajului-cu-rusia-e-posibil-un-nou-razboi-rece-1436427 ACCEPT
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2f/John_Brennan_CIA_official_portrait.jpg
“Şi iată o a doua fiară, cu înfăţişare de urs, stând într-o rână, cu trei
coaste în gură, între dinţi, şi aşa i s-a poruncit: «Scoală-te! Mănâncă multă
carne!»” (Dan. 7: 5).
John O. Brennan DIRECTORUL CIA
Versetul sinoptic al expresiei « Mănâncă multă carne !»: “ este următorul: “ Atunci, din doi care vor fi în ţarină, unul
se va lua şi altul se va lăsa.” (Mat. 24: 40).
·
https://fr.wikipedia.org/wiki/Satellite_de_reconnaissance#/media/File:Kh-4b_corona.jpg
Satelit KH-4B Corona
Satelit KH-4B Corona
SUA reîncep cursa spionajului cu Rusia: E posibil un nou
Război Rece? (Video)
de Florin Necula, Editor Ziare.com
Joi, 15
Septembrie 2016, ora 19:13
Foto: Kremlinhttps://fr.wikipedia.org/wiki/Satellite_de_reconnaissance#/media/File:MOIRE_1.jpg
Mișcările Moscovei din ultima vreme au dat
motive agențiilor americane de informații să-și extindă operațiunile de spionaj
față de Rusia la o scară mai mare decât oricând înainte de sfârșitul Războiului
Rece.
Asta susțin oficialii americani, potrivit The Washington Post, aceștia adăugând că agențiile se concentrează din nou pe Kremlin.
În acest demers sunt mobilizați agenți CIA clandestini, acțiuni de spionaj cibernetic al Agenției Naționale de Securitate sau sisteme de satelit, susțin oficialii. Astfel, s-a înregistrat o schimbare în ce privește alocarea de resurse în serviciile de spionaj, după ce anterior atenția a fost deviată de la Rusia pentru a se concentra pe amenințările teroriste și pe zonele de război în care sunt implicate Statele Unite.
MOIRELE (ursitoarele)
În plus, aceste mișcări de trupe pe scena spionajului fac parte dintr-un efort de a reconstrui capabilitățile americane în domeniu, care au continuat să scadă, pe măsură ce Rusia a căutat să se reafirme drept o putere globală.
În ultimii doi ani, SUA au fost luate prin surprindere de agresiunea Moscovei, inclusiv anexarea Crimeii, intervenția rusă în războiul din Siria și presupusul rol al Rusiei în atacurile cibernetice împotriva SUA și a Europei.
Terorismul rămâne principala îngrijorare pentru serviciile americane de informații, însă directivele recente primite inclusiv de la Casa Albă au urcat Rusia pe lista priorităților pentru prima oară de la prăbușirea Uniunii Sovietice.
De exemplu, atacul cibernetic asupra bazei de date a Partidului Democrat din SUA a generat temeri că Rusia căuta să submineze instituțiile democratice, dacă nu chiar să influențeze rezultatul cursei prezidențiale americane.
Oficialii americani au accentuat faptul că, în timp ce nevoia de mai multe informații despre Rusia este considerata o prioritate urgentă, nu exista nici o intenție ca C. I. A. sau alte agenții de spionaj să revină la situația din perioada Războiului Rece, când în unele momente peste 40 la sută din personalul și resursele agențiilor americane erau folosite în scopul spionării U. R. S. S. și sateliților comuniști.
În prezent, cel mult 10 la sută din bugetul C. I. A. și al celorlalte agenții este destinat spionării Rusiei, în creștere însă în ultimii doi ani.
Și, deși bugetul alocat de Rusia spionajului și obținerii de informații este probabil o mică parte din cele 53 de miliarde de dolari cheltuite de S. U. A. în fiecare an, Moscova alocă o mai mare parte din resursele sale pentru spionarea Statelor Unite.https://en.wikipedia.org/wiki/Washington,_D.C.#/media/File:Washington_D.C._Montage_Proposal_6.jpg
Se crede că serviciul rus de informații externe, S. V. R., are
mai mult de 150 de oameni în SUA, nu doar în Washington
sau la sediul ONU din New York, ci și în San Francisco și
în alte mari orașe. În schimb, C. I. A. are cel mult câteva
zeci de agenți în Rusia și alte câteva zeci răspandiți în
Europa de Est și în fostele state sovietice.
Avion de spionaj AWACS
Asta susțin oficialii americani, potrivit The Washington Post, aceștia adăugând că agențiile se concentrează din nou pe Kremlin.
În acest demers sunt mobilizați agenți CIA clandestini, acțiuni de spionaj cibernetic al Agenției Naționale de Securitate sau sisteme de satelit, susțin oficialii. Astfel, s-a înregistrat o schimbare în ce privește alocarea de resurse în serviciile de spionaj, după ce anterior atenția a fost deviată de la Rusia pentru a se concentra pe amenințările teroriste și pe zonele de război în care sunt implicate Statele Unite.
MOIRELE (ursitoarele)
În plus, aceste mișcări de trupe pe scena spionajului fac parte dintr-un efort de a reconstrui capabilitățile americane în domeniu, care au continuat să scadă, pe măsură ce Rusia a căutat să se reafirme drept o putere globală.
În ultimii doi ani, SUA au fost luate prin surprindere de agresiunea Moscovei, inclusiv anexarea Crimeii, intervenția rusă în războiul din Siria și presupusul rol al Rusiei în atacurile cibernetice împotriva SUA și a Europei.
MOIRELE (ursitoarele)
Terorismul rămâne principala îngrijorare pentru serviciile americane de informații, însă directivele recente primite inclusiv de la Casa Albă au urcat Rusia pe lista priorităților pentru prima oară de la prăbușirea Uniunii Sovietice.
De exemplu, atacul cibernetic asupra bazei de date a Partidului Democrat din SUA a generat temeri că Rusia căuta să submineze instituțiile democratice, dacă nu chiar să influențeze rezultatul cursei prezidențiale americane.
Avion de spionaj AWACS
Oficialii americani au accentuat faptul că, în timp ce nevoia de mai multe informații despre Rusia este considerata o prioritate urgentă, nu exista nici o intenție ca C. I. A. sau alte agenții de spionaj să revină la situația din perioada Războiului Rece, când în unele momente peste 40 la sută din personalul și resursele agențiilor americane erau folosite în scopul spionării U. R. S. S. și sateliților comuniști.
Cele trei Moirae. Alte
Nationalgalerie, Berlin.
În prezent, cel mult 10 la sută din bugetul C. I. A. și al celorlalte agenții este destinat spionării Rusiei, în creștere însă în ultimii doi ani.
Și, deși bugetul alocat de Rusia spionajului și obținerii de informații este probabil o mică parte din cele 53 de miliarde de dolari cheltuite de S. U. A. în fiecare an, Moscova alocă o mai mare parte din resursele sale pentru spionarea Statelor Unite.https://en.wikipedia.org/wiki/Washington,_D.C.#/media/File:Washington_D.C._Montage_Proposal_6.jpg
Se crede că serviciul rus de informații externe, S. V. R., are
mai mult de 150 de oameni în SUA, nu doar în Washington
sau la sediul ONU din New York, ci și în San Francisco și
în alte mari orașe. În schimb, C. I. A. are cel mult câteva
zeci de agenți în Rusia și alte câteva zeci răspandiți în
Europa de Est și în fostele state sovietice.
Washington D C
Eveniment Un adevăr crunt: Iliescu a chemat trupele
sovietice
7 martie 2010, 20:58 de Ana-Maria Onisei
Ion Iliescu, în
centru, vorbind la telefon. În stânga sa, Petre Roman. În dreapta lui, Adrian
Sârbu. Un document descoperit în arhiva Ministerului de Afaceri Externe polonez
confirmă că, la 23 decembrie 1989, Ion Iliescu şi Silviu Brucan au rugat
Moscova să trimită militari pe teritoriul României. Conţinutul documentului
este confirmat de mărturiile unor personaje-cheie ale Revoluţiei române. ŞTIRI
PE ACEEAŞI TEMĂ Telejurnalul “clanului Iliescu”, produs de actori de calibru
Cornel Dinu:
http://adevarul.ro/news/eveniment/un-adevar-crunt-iliescu-chemat-trupele-sovietice-1_50ad210e7c42d5a6638f368a/index.html
Ion Iliescu, în centru, vorbind la telefon. În stânga sa, Petre Roman. În dreapta lui, Adrian Sârbu.
“Cico Dumitrescu era unul dintre executanţii planului”. Gorbaciov vine să lanseze un ziar în România. Un document inedit confirmă: la 23 decembrie 1989, Ion Iliescu a cerut să fie apărat de trupele sovietice! Temându-se că ar putea pierde puterea, viitorul preşedinte a solicitat Ambasadei U. R. S. S. la Bucureşti sprijin armat. Armata Uniunii Sovietice nu a ajuns în România, însă pe teritoriul ţării noastre au fost infiltraţi, în 1989, zeci de mii de “turişti” şi “specialişti” care aveau misiuni secrete.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Mazilu#/media/File:Le_diplomate_roumain_Dumitru_Mazilu.jpg
Dumitru Mazilu
Aceştia s-au retras abia în toamna anului 1990, după cum a admis fostul premier Petre Roman. Concret, la cererea lui Iliescu, replica sovietică, păstrată în documentul din arhiva MAE polonez, suna aşa: “Răspunsul U. R. S. S. - sunt gata să acorde orice fel de ajutor cu excepţia intervenţiei trupelor”. Mazilu îl acuza în 1991. Documentul vine în sprijinul mai multor mărturii care vorbesc despre solicitarea făcută de Ion Iliescu. Printre acestea, cele ale lui Dumitru Mazilu, fost prim-vicepreşedinte al Consiliului F. S. N., ale generalului Ion Hortopan, fost comandant al Infanteriei şi Tancurilor (decedat în 2009), şi ale viceamiralului (în rezervă) Ştefan Dinu, care în decembrie 1989 era şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei (D. I. A.).
http://images.google.fr/imgres?imgurl=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/d/da/IonHortopan.jpg/220px-IonHortopan.jpg&imgrefurl=https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Hortopan_(general)&h=276&w=220&tbnid=h3U6TAz5C2y7rM:&tbnh=123&tbnw=98&docid=qNLaS2r5FJwN_M&usg=__3nC0UDcqYWJ2etqZzTlmKg7DZhk=&sa=X&ved=0ahUKEwjgot2zjKvPAhWI8RQKHYKCAcoQ9QEIJzAB
generalul Ion Hortopan
Deşi în prezent se dezice de mărturisirile din urmă cu 19 ani, Dumitru Mazilu a scris în cartea sa “Revoluţia furată. Memoriu pentru ţara mea (volumul 1)” că în ziua de 23 decembrie s-a opus “din motive principiale unei intervenţii militare sovietice”. Pentru solicitarea intervenţiei, Mazilu îl incriminează direct pe Iliescu: “Nimeni n-a comentat relatările lui Ion Iliescu. Ştiam că se ceruse, la 23 decembrie, chiar de către el, ajutor militar sovietic... Abia mai târziu am înţeles de ce la întâlnirea cu Şevardnadze n-am fost invitat. Era singura întâlnire cu un important demnitar străin la care nu participam. Mă opusesem intervenţiei militare sovietice la 23 decembrie din MOTIVE PRINCIPIALE (n.r. - sublinierea îi aparţine lui Dumitru Mazilu, în propriul volum). Tinerii s-au opus hotărât acestei propuneri. Generalul Guşă ne susţinuse”.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Eduard_%C8%98evardnadze#/media/File:Eduard_shevardnadze.jpg
Eduard Şevardnadze
Pe atunci, Eduard Şevardnadze era ministru al Afacerilor Externe al U. R. S. S. şi era intens preocupat dacă noua putere din România va rămâne fidelă Moscovei. Guşă, disperat (Şef al Marelui Stat Major General în decembrie 1989) generalul Ştefan Guşă i s-a opus lui Iliescu, refuzând cererea de sprijin armat sovietic. În septembrie 1993, Guşă declara Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 că, în noaptea de 22 decembrie, Iliescu - care se afla în sediul Ministerului Apărării Naţionale - a încercat să-l convingă despre nevoia de a aduce Armata sovietică în România. Potrivit documentelor rămase în arhiva Comisiei, Guşă i-ar fi spus, atunci, lui Iliescu: “Nu, domnule Iliescu, nu e nevoie. Nu faceţi greşeala asta! Nu avem nevoie de niciun ajutor. Nu asta ne mai trebuie!”
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Gu%C8%99%C4%83#/media/File:StefanGusa2.jpg
GENERALUL Ștefan Gușă
Pentru ca, enervat, în cele din urmă, să strige: «Nu, domnule Iliescu, nu! Dă-i în p... mea de ruşi!». Pudic, generalul îşi cere scuze membrilor Comisiei pentru limbajul folosit atunci, la nervi. Guşă avea să moară la şase luni de la audieri, din cauza unui cancer galopant. Şi generalul Ion Hortopan a confirmat în faţa Comisiei senatoriale că Ion Iliescu a discutat cu sovieticii. Întrebat punctual de Valentin Gabrielescu, preşedintele Comisiei, dacă în decembrie ʼ89 a auzit o discuţie referitoare la chemarea trupelor sovietice, generalul a mărturisit: “În momentul acela greu, pe 23, s-a făcut o intervenţie în U. R. S. S. S-a dat un telefon”. La întrebarea “Cine a dat telefonul?”, Hortopan a răspuns: “Domnul preşedinte Iliescu”.
https://www.google.co.uk/searchq=ambasador+Evgheni+Tiajelnikov+photo&biw=994&bih=593&tbm=isch&imgil=dwCL95BJADBtjM%253A%253BORY6pNrS96QvxM%253Bhttps%25253A%25252F%25252Fpoetul.wordpress.com%25252F2011%25252F05%25252F24%25252Fmisterele-revolutiei-ii-30-influenta-sovieticainrevolutiadelabrasov%25252F&source=iu&pf=m&fir=dwCL95BJADBtjM%253A%252CORY6pNrS96QvxM%252C_&usg=__pXQNvKQlrhJIC7ODele64eENUFU%3D&ved=0ahUKEwjim97uj6vPAhVHXhQKHR4bDRMQyjcINg&ei=LBToVLVLMe8UZ62tJgB#imgdii=dwCL95BJADBtjM%3A%3BdwCL95BJADBtjM%3A%3BRajs5DzdvmYq9M%3A&imgrc=dwCL95BJADBtjM%3A
ambasadorul U. R. S. S. în România, Evgheni Tiajelnikov
Conform declaraţiilor sale în faţa Comisiei, Hortopan a fost de faţă când Iliescu a dat acel telefon. Patru zile mai târziu, atitudinea lui Ion Iliescu pare uşor schimbată. Unul dintre personajele-cheie în această poveste, ambasadorul U. R. S. S. în România, Evgheni Tiajelnikov, i-a făcut o ofertă la întâlnirea oficială, din 27 decembrie, la care a fost prezent şi Petre Roman. Reacţia lui Iliescu, care deja preluase puterea în România, a fost evazivă.
https://www.librariaonline.ro/stiinte_umaniste/istorie/personalitati/condamnat_la_discretie-dinu_stefan-p10016584
“Condamnat la discreţie”
http://adevarul.ro/news/eveniment/un-adevar-crunt-iliescu-chemat-trupele-sovietice-1_50ad210e7c42d5a6638f368a/index.html
Ion Iliescu, în centru, vorbind la telefon. În stânga sa, Petre Roman. În dreapta lui, Adrian Sârbu.
“Cico Dumitrescu era unul dintre executanţii planului”. Gorbaciov vine să lanseze un ziar în România. Un document inedit confirmă: la 23 decembrie 1989, Ion Iliescu a cerut să fie apărat de trupele sovietice! Temându-se că ar putea pierde puterea, viitorul preşedinte a solicitat Ambasadei U. R. S. S. la Bucureşti sprijin armat. Armata Uniunii Sovietice nu a ajuns în România, însă pe teritoriul ţării noastre au fost infiltraţi, în 1989, zeci de mii de “turişti” şi “specialişti” care aveau misiuni secrete.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Mazilu#/media/File:Le_diplomate_roumain_Dumitru_Mazilu.jpg
Dumitru Mazilu
Aceştia s-au retras abia în toamna anului 1990, după cum a admis fostul premier Petre Roman. Concret, la cererea lui Iliescu, replica sovietică, păstrată în documentul din arhiva MAE polonez, suna aşa: “Răspunsul U. R. S. S. - sunt gata să acorde orice fel de ajutor cu excepţia intervenţiei trupelor”. Mazilu îl acuza în 1991. Documentul vine în sprijinul mai multor mărturii care vorbesc despre solicitarea făcută de Ion Iliescu. Printre acestea, cele ale lui Dumitru Mazilu, fost prim-vicepreşedinte al Consiliului F. S. N., ale generalului Ion Hortopan, fost comandant al Infanteriei şi Tancurilor (decedat în 2009), şi ale viceamiralului (în rezervă) Ştefan Dinu, care în decembrie 1989 era şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei (D. I. A.).
http://images.google.fr/imgres?imgurl=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/d/da/IonHortopan.jpg/220px-IonHortopan.jpg&imgrefurl=https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Hortopan_(general)&h=276&w=220&tbnid=h3U6TAz5C2y7rM:&tbnh=123&tbnw=98&docid=qNLaS2r5FJwN_M&usg=__3nC0UDcqYWJ2etqZzTlmKg7DZhk=&sa=X&ved=0ahUKEwjgot2zjKvPAhWI8RQKHYKCAcoQ9QEIJzAB
Deşi în prezent se dezice de mărturisirile din urmă cu 19 ani, Dumitru Mazilu a scris în cartea sa “Revoluţia furată. Memoriu pentru ţara mea (volumul 1)” că în ziua de 23 decembrie s-a opus “din motive principiale unei intervenţii militare sovietice”. Pentru solicitarea intervenţiei, Mazilu îl incriminează direct pe Iliescu: “Nimeni n-a comentat relatările lui Ion Iliescu. Ştiam că se ceruse, la 23 decembrie, chiar de către el, ajutor militar sovietic... Abia mai târziu am înţeles de ce la întâlnirea cu Şevardnadze n-am fost invitat. Era singura întâlnire cu un important demnitar străin la care nu participam. Mă opusesem intervenţiei militare sovietice la 23 decembrie din MOTIVE PRINCIPIALE (n.r. - sublinierea îi aparţine lui Dumitru Mazilu, în propriul volum). Tinerii s-au opus hotărât acestei propuneri. Generalul Guşă ne susţinuse”.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Eduard_%C8%98evardnadze#/media/File:Eduard_shevardnadze.jpg
Eduard Şevardnadze
Pe atunci, Eduard Şevardnadze era ministru al Afacerilor Externe al U. R. S. S. şi era intens preocupat dacă noua putere din România va rămâne fidelă Moscovei. Guşă, disperat (Şef al Marelui Stat Major General în decembrie 1989) generalul Ştefan Guşă i s-a opus lui Iliescu, refuzând cererea de sprijin armat sovietic. În septembrie 1993, Guşă declara Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 că, în noaptea de 22 decembrie, Iliescu - care se afla în sediul Ministerului Apărării Naţionale - a încercat să-l convingă despre nevoia de a aduce Armata sovietică în România. Potrivit documentelor rămase în arhiva Comisiei, Guşă i-ar fi spus, atunci, lui Iliescu: “Nu, domnule Iliescu, nu e nevoie. Nu faceţi greşeala asta! Nu avem nevoie de niciun ajutor. Nu asta ne mai trebuie!”
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Gu%C8%99%C4%83#/media/File:StefanGusa2.jpg
GENERALUL Ștefan Gușă
Pentru ca, enervat, în cele din urmă, să strige: «Nu, domnule Iliescu, nu! Dă-i în p... mea de ruşi!». Pudic, generalul îşi cere scuze membrilor Comisiei pentru limbajul folosit atunci, la nervi. Guşă avea să moară la şase luni de la audieri, din cauza unui cancer galopant. Şi generalul Ion Hortopan a confirmat în faţa Comisiei senatoriale că Ion Iliescu a discutat cu sovieticii. Întrebat punctual de Valentin Gabrielescu, preşedintele Comisiei, dacă în decembrie ʼ89 a auzit o discuţie referitoare la chemarea trupelor sovietice, generalul a mărturisit: “În momentul acela greu, pe 23, s-a făcut o intervenţie în U. R. S. S. S-a dat un telefon”. La întrebarea “Cine a dat telefonul?”, Hortopan a răspuns: “Domnul preşedinte Iliescu”.
https://www.google.co.uk/searchq=ambasador+Evgheni+Tiajelnikov+photo&biw=994&bih=593&tbm=isch&imgil=dwCL95BJADBtjM%253A%253BORY6pNrS96QvxM%253Bhttps%25253A%25252F%25252Fpoetul.wordpress.com%25252F2011%25252F05%25252F24%25252Fmisterele-revolutiei-ii-30-influenta-sovieticainrevolutiadelabrasov%25252F&source=iu&pf=m&fir=dwCL95BJADBtjM%253A%252CORY6pNrS96QvxM%252C_&usg=__pXQNvKQlrhJIC7ODele64eENUFU%3D&ved=0ahUKEwjim97uj6vPAhVHXhQKHR4bDRMQyjcINg&ei=LBToVLVLMe8UZ62tJgB#imgdii=dwCL95BJADBtjM%3A%3BdwCL95BJADBtjM%3A%3BRajs5DzdvmYq9M%3A&imgrc=dwCL95BJADBtjM%3A
ambasadorul U. R. S. S. în România, Evgheni TiajelnikovConform declaraţiilor sale în faţa Comisiei, Hortopan a fost de faţă când Iliescu a dat acel telefon. Patru zile mai târziu, atitudinea lui Ion Iliescu pare uşor schimbată. Unul dintre personajele-cheie în această poveste, ambasadorul U. R. S. S. în România, Evgheni Tiajelnikov, i-a făcut o ofertă la întâlnirea oficială, din 27 decembrie, la care a fost prezent şi Petre Roman. Reacţia lui Iliescu, care deja preluase puterea în România, a fost evazivă.
https://www.librariaonline.ro/stiinte_umaniste/istorie/personalitati/condamnat_la_discretie-dinu_stefan-p10016584
“Condamnat la discreţie”
Încetarea “terorismului” Ştefan Guşă fost şef al Marelui
Stat Major General în 1989 Fostul şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei,
viceamiralul (r) Ştefan Dinu, face o cronologie a celor petrecute pe 23
decembrie ʼ89. Şirul faptelor se găseşte în cartea sa, “Condamnat la discreţie”,
publicată în 2009. La pagina 228, Dinu notează: “Concret, faptele s-au derulat
astfel: După o noapte de confruntare cu teroriştii, spre amiaza zilei de 23
decembrie, generalului Eftimescu Nicolae, locţiitorul şefului Marelui Stat
Major, i s-a cerut ca, prin legăturile militare externe, să întrebe Statul
Major General sovietic «dacă s-ar putea conta pe un eventual ajutor militar
împotriva teroriştilor»”.
http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/doliu-in-marina-militara--a-murit-viceamiralul--r--%C5%9Etefan-dinu-259006?c=q2561 Fostul şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei, viceamiralul (r) Ştefan Dinu
La pagina 229, urmează concluzia: “Rezultă limpede că ideea consultării Statului Major General rus în problema teroriştilor era o sugestie colectivă a celor care au constituit cu o seară înainte conducerea provizorie”. Spre deosebire de Mazilu, Dinu era unul dintre cei care credeau necesară o intervenţie sovietică, deşi nu vedea ca soluţie folosirea unităţilor militare ruseşti. “După opinia mea, soluţia încetării acţiunilor teroriste de la noi se afla tot la îndemâna conducerii politico-militare sovietice, eventual şi a altor aliaţi cu care se coopera, dar nu prin folosirea unităţilor militare ruseşti, ci pur şi simplu, prin transmiterea semnalului de încetare a acţiunii acelor grupuri neidentificate”.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Gorbaciov#/media/File:%D0%9C%D0%B8%D1%85%D0%B0%D0%B8%D0%BB_%D0%93%D0%BE%D1%80%D0%B1%D0%B0%D1%87%D1%91%D0%B2.jpg
Mihail Gorbaciov
http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/doliu-in-marina-militara--a-murit-viceamiralul--r--%C5%9Etefan-dinu-259006?c=q2561 Fostul şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei, viceamiralul (r) Ştefan Dinu
La pagina 229, urmează concluzia: “Rezultă limpede că ideea consultării Statului Major General rus în problema teroriştilor era o sugestie colectivă a celor care au constituit cu o seară înainte conducerea provizorie”. Spre deosebire de Mazilu, Dinu era unul dintre cei care credeau necesară o intervenţie sovietică, deşi nu vedea ca soluţie folosirea unităţilor militare ruseşti. “După opinia mea, soluţia încetării acţiunilor teroriste de la noi se afla tot la îndemâna conducerii politico-militare sovietice, eventual şi a altor aliaţi cu care se coopera, dar nu prin folosirea unităţilor militare ruseşti, ci pur şi simplu, prin transmiterea semnalului de încetare a acţiunii acelor grupuri neidentificate”.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Gorbaciov#/media/File:%D0%9C%D0%B8%D1%85%D0%B0%D0%B8%D0%BB_%D0%93%D0%BE%D1%80%D0%B1%D0%B0%D1%87%D1%91%D0%B2.jpg
Mihail Gorbaciov
“L-am sunat pe Gorbaciov” Episodul “23 decembrie” a atras
şi atenţia presei străine. Un amănunt decisiv se găseşte în ediţia din 3 ianuarie
1990 a cotidianului francez “Le Figaro”, pe pagina 4, în articolul “Notre Front
était prêt depuis longtemps” (Frontul nostru era gata de mult timp). Revoluţionarul
Mihai Lupoi îi declara ziaristului Thierry Dejardins: “Vrem de asemenea să
dezvoltăm relaţiile noastre cu U. R. S. S., dar fără nici o condiţie. La 22
decembrie, noi l-am sunat pe Gorbaciov şi l-am întrebat în mod deschis dacă va
interveni să-l susţină pe Ceauşescu. El ne-a răspuns că nu s-a pus problema
nici o secundă. Dar noi suntem gata, bineînţeles, să lucrăm şi să cooperăm cu
Europa de Est. Suntem chiar cei care cer asta”. Acel “noi” nespecificat din
afirmaţia lui Lupoi este uşor de explicat.
https://www.google.ro/searchq=foto+mihai+lupoi&biw=994&bih=593&tbm=isch&imgil=YfkQbv0SopIvFM%253A%253BwEVLIU_peYq8BM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.ziuaveche.ro%25252Ftopsecret%25252Fserviciisecrete%25252Famuritmihailupoicapitanuldelarevolutie110374.html%25252F&source=iu&pf=m&fir=YfkQbv0SopIvFM%253A%252CwEVLIU_peYq8BM%252C_&usg=__iFpSyTaICsctAClTZ2aK0PrJ9Q%3D&ved=0ahUKEwjq6NbBlavPAhUGtBQKHQyVBH0QyjcILw&ei=GBroV-r8M4boUoyqkugH#imgrc=o7IupjSkopIaIM%3A
Mihai Lupoi
În decembrie 1989, Mihai Lupoi era un “simplu” căpitan de Armată. El a anunţat primul, la Televiziune, că generalul Nicolae Militaru, spion sovietic dovedit, preia conducerea Armatei române. Anul trecut, încolţit de dovezile ziarului “Adevărul”, Lupoi a recunoscut că era un apropiat al lui Maiorov, şeful spionajului militar sovietic (G. R. U.) la Bucureşti. “Relaţia mea cu Maiorov era una de prietenie. Îmi aducea nişte biscuiţi danezi excepţionali pentru fiul meu”. Documentul original, în limba poloneză documentul, tradus în limba română. Conform celor scrise în act, mesajul secret ar fi trebuit să fie distrus citește totul despre: Ion Iliescu decembrie 1989 revoluție, comunism, trupe sovietice.
adevarul.ro/news/eveniment/un-adevar-crunt-iliescu-chemat-trupele-sovietice-1_50ad210e7c42d5a6638f368a/index.html
https://www.google.ro/searchq=foto+mihai+lupoi&biw=994&bih=593&tbm=isch&imgil=YfkQbv0SopIvFM%253A%253BwEVLIU_peYq8BM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.ziuaveche.ro%25252Ftopsecret%25252Fserviciisecrete%25252Famuritmihailupoicapitanuldelarevolutie110374.html%25252F&source=iu&pf=m&fir=YfkQbv0SopIvFM%253A%252CwEVLIU_peYq8BM%252C_&usg=__iFpSyTaICsctAClTZ2aK0PrJ9Q%3D&ved=0ahUKEwjq6NbBlavPAhUGtBQKHQyVBH0QyjcILw&ei=GBroV-r8M4boUoyqkugH#imgrc=o7IupjSkopIaIM%3A
Mihai Lupoi
În decembrie 1989, Mihai Lupoi era un “simplu” căpitan de Armată. El a anunţat primul, la Televiziune, că generalul Nicolae Militaru, spion sovietic dovedit, preia conducerea Armatei române. Anul trecut, încolţit de dovezile ziarului “Adevărul”, Lupoi a recunoscut că era un apropiat al lui Maiorov, şeful spionajului militar sovietic (G. R. U.) la Bucureşti. “Relaţia mea cu Maiorov era una de prietenie. Îmi aducea nişte biscuiţi danezi excepţionali pentru fiul meu”. Documentul original, în limba poloneză documentul, tradus în limba română. Conform celor scrise în act, mesajul secret ar fi trebuit să fie distrus citește totul despre: Ion Iliescu decembrie 1989 revoluție, comunism, trupe sovietice.
adevarul.ro/news/eveniment/un-adevar-crunt-iliescu-chemat-trupele-sovietice-1_50ad210e7c42d5a6638f368a/index.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu