Fruszina
Fruszina
Prinț al
Bulgariei
https://es.wikipedia.org/wiki/Fruzhin#/media/File:Prince_fruzhin_of_bulgaria.jpg
https://es.wikipedia.org/wiki/Fruzhin#/media/File:Prince_fruzhin_of_bulgaria.jpg
Fruszina prinț al Bulgariei
https://hu.wikibooks.org/wiki/C%C3%ADmerhat%C3%A1roz%C3%B3/Tam%C3%A1sfalvi_c%C3%ADmer
Blazonul familiei Tamásfalvy
https://www.google.co.uk/searchq=Tam%C3%A1sfalvy+csalad+photo&biw=931&bih=606&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwjzqJ2GsYTPAhUCtBQKHb-oC64Q7AkINg&dpr=1.1#imgrc=dZmRUb4gqhPx-M%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia Tamásfalvy
volumul XI pagina 34, autor Nagy Iván
Informaţii personale
Decedat la Brașov, în anul 1460, Regatul Ungariei
Casa Șișman din Bulgaria [nume derivat din turcă, însemnând: obez, gras,
corpolent]
https://www.google.co.uk/searchq=T%C3%A1rk%C3%A1nyi++csalad&biw=931&bih=566&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiZ5tuD5ITPAhVDNxQKHW_vCeUQsAQIVA#imgrc=0zUCW--pOTwG-M%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia Tárkányi volumul XI pagina 53, autor Nagy Iván
https://es.wikipedia.org/wiki/Fruzhin
Tatăl țarul Ioan Șișman al Bulgariei
Mama principesa Drăgana de Serbia [regină între anii
1371 și 1395] (fiica principelui Lazăr și a soției Milița Nemanjić)
Religia ortodoxă
Religia ortodoxă
Scutul familiei Fruszina [Editați date în wikidata]
https://es.wikipedia.org/wiki/Fruzhin#/media/File:Stratemirovic_Coat_of_Arms.jpg
înrudirea familiei Frusina cu familia Tárkányi volumul
XI pagina 54, autor Nagy Iván
Fruszina (în bulgară: Фружин, de asemenea, în formă transliterată: Fružin sau Frujin, a murit aproximativ în anul 1460) a fost al XV-lea nobil bulgar care a luptat în mod activ împotriva otomanilor împotriva cuceririi celui de-al doilea Imperiu Bulgar. A fost fiul unuia dintre ultimii țari bulgari, Ioan Șișman de Târnovo, prințul Fruszina a fost un co-organizator al
răscoalei așa-zise a lui Constantin și Fruzsina, împreună cu Constantin al
II-lea de Vidin, unul dintre ultimii monarhi bulgari. Fruszina a obținut susținerea cu
precădere din partea Regatului Ungariei, unde a fost guvernatorul comitatului
de Timiș delimitat la nord de comitatul de Arad, la est de comitatul de
Krasó-Szörény, la sud de regatul Serbiei și la vert de comitatul de Torontal.
https://hu.wikipedia.org/wiki/Szalmatercs
ca ban pe George Tercsy începând din anul 1598
https://hu.wikipedia.org/wiki/Szalmatercs
Blazonul comunei ungare Szalmatercs ce l-a avut
înrudirea familiei Frusina cu familia Tercsy volumul XI pagina 108, autor Nagy Iván
Sunt necunoscute mențiunile despre
Fruszina înainte de căderea capitalei bulgare
Târnovo sub atacul turcilor în anul 1393. El a mai avut un frate, Alexandru, care s-a convertit la islam după cucerirea otomană, adoptând din acel moment numele de Iskender și devenind guvernator al Samsun - ului, oraș – port la Marea Neagră stăpânit de otomani - iar apoi al orațului Smyrna. unde a murit în anul 1418.
https://hu.wikipedia.org/wiki/Thelegdy_csal%C3%A1d
Blazonul familiei
Thelegdy
înrudirea familiei
Frusina cu familia Thelegdy volumul XI pagina 144, autor Nagy Iván
La momentul ocupării capitalei Târnovo de
turci, Fruszina inițial, a fugit la unchiul său Ioan
Srațimir la Vidin în nord-vestul Bulgariei.
Părăsind cetatea Vidin, Fruszina s-a refugiat în Ungaria, la câtva timp după
ocuparea capitalei Târnovo de turci.
Sigismund I
l-a acceptat pe Fruszina la curtea sa
Blazonul familiei Tholdalagi
înrudirea familiei Frusina cu familia
Tholdalagi volumul XI pagina 157, autor Nagy Iván
Probabil că în anul 1404, Fruszina împreună cu vărul său Constantin al II-lea (ultimul monarh de Vidin) au condus o revoltă anti-otomană pe teritoriile bulgare. În ciuda detaliilor istorice contradictorii (în ceea ce privește durata și mărimea revoltei) există indicii că Fruszina împreună cu vărul său Constantin al II-lea au reușit să restabilească dominația pe cel puțin o parte considerabilă dintre pământurile bulgare. Cu toate acestea, revolta a fost zdrobită (probabil în anul 1413 sau 1418) și Fruszina s-antors în Ungaria. [1]
În anul 1425, Fruszina a participat în serviciul Ungariei la un raid maghiar-muntenesc al orașelor Vidin, Oryahovo și Silistra pe Dunăre, alături de voievodul valah Dan al II-lea. Sigismund I l-a recompensat pentru serviciul militar cu un titlu nobiliar pe prințul Fruszina, acordându-i titlul de guvernator al comitatului Timiș precum și un domeniu personal la Lippa. Fruszina a vizitat Republica Ragusa (Dubrovnik) și pe liderii revoltei albaneze în anul 1435 ca diplomat ca diplomat al lui Sigismund I. [1] [2]
În anul 1425, Fruszina a participat în serviciul Ungariei la un raid maghiar-muntenesc al orașelor Vidin, Oryahovo și Silistra pe Dunăre, alături de voievodul valah Dan al II-lea. Sigismund I l-a recompensat pentru serviciul militar cu un titlu nobiliar pe prințul Fruszina, acordându-i titlul de guvernator al comitatului Timiș precum și un domeniu personal la Lippa. Fruszina a vizitat Republica Ragusa (Dubrovnik) și pe liderii revoltei albaneze în anul 1435 ca diplomat ca diplomat al lui Sigismund I. [1] [2]
În anul 1444, el a participat la cruciada de la
Varna condusă de la Władysław III al
Poloniei, în
încercarea de a-i expulza pe turcii otomani din
Bulgaria și Europa. Campania s-a încheiat cu un
dezastru, Władysław III al Poloniei murind în
Bătălia de la Varna la Marea Neagră, iar Fruszina
nu mai este menționat în niciuna dintre sursele
istorice posterioare. [1] Fruszina a murit la Brașov în
anul 1460.
încercarea de a-i expulza pe turcii otomani din
Bulgaria și Europa. Campania s-a încheiat cu un
dezastru, Władysław III al Poloniei murind în
Bătălia de la Varna la Marea Neagră, iar Fruszina
nu mai este menționat în niciuna dintre sursele
istorice posterioare. [1] Fruszina a murit la Brașov în
anul 1460.
Blazonul familiei Thuránszky 
înrudirea familiei Frusina cu familia Thuránszky
volumul XI pagina 189, autor Nagy Iván
Referințe[editează]
Blazonul familiei Thuránszky
https://www.google.co.uk/searchq=Thur%C3%A1nszky+csal%C3%A1d++photo&biw=819&bih=523&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwi846WxnarPAhXCaRQKHSkzD6cQsAQIJg#imgrc=tDcfjhik5CNWPM%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia Thuránszky volumul XI pagina 190, autor Nagy Iván
Categorii:
Născut în secolul XIV
Decedat în anul 1460
Principe de Bulgaria
Nobil al Bulgariei secolului
XIV
Nobilime a Bulgariei secolului XV Dinastia
Stracimir
Nobilime a Ungariei
Cavaleri ai Ordinului Dragonului
https://www.google.co.uk/searchq=Th%C3%BAry+csal%C3%A1d++photo&biw=819&bih=481&tbm=isch&imgil=vRI1PerzKL9LYM%253A%253BTo8ka4qWBNflpM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.pechydepechujfalu.hu%25252Fcsaladfa%25252FOsszevont_csaladok%25252FSiebNIKempOroszMNZSPetris%25252FT%25252FThury.html&source=iu&pf=m&fir=vRI1PerzKL9LYM%253A%252CTo8ka4qWBNflpM%252C_&usg=__BdpbiL8zSKaz9lgssczysLHfTwI%3D&ved=0ahUKEwidhf6wpLDPAhXHtRQKHTtSC1sQyjcIOQ&ei=x8jqV92FBMfrUrukrdgF#imgrc=vRI1PerzKL9LYM%3A
Blazonul familiei Thúry
https://www.google.co.uk/searchq=Th%C3%BAry+csal%C3%A1d++photo&biw=819&bih=481&tbm=isch&imgil=vRI1PerzKL9LYM%253A%253BTo8ka4qWBNflpM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.pechydepechujfalu.hu%25252Fcsaladfa%25252FOsszevont_csaladok%25252FSiebNIKempOroszMNZSPetris%25252FT%25252FThury.html&source=iu&pf=m&fir=vRI1PerzKL9LYM%253A%252CTo8ka4qWBNflpM%252C_&usg=__BdpbiL8zSKaz9lgssczysLHfTwI%3D&ved=0ahUKEwidhf6wpLDPAhXHtRQKHTtSC1sQyjcIOQ&ei=x8jqV92FBMfrUrukrdgF#imgrc=atGKMmaTg7UExM%3A
https://es.wikipedia.org/wiki/Rebeli%C3%B3n_de_Constantino_y_Fruzhin
Răscoala
lui Constantin și a lui Fruszina
Răscoala lui Constantin* și a lui Fruszina (în bulgară: Въстание на
Константин и Фружин, Vastanie na Konstantin and Fruszina) a fost prima revoltă bulgară împotriva dominației otomane. Aceasta a fost organizată în secolul al
XV-lea de doi nobili și a fost sprijinită de o coaliție creștină, dar fără a putea elibera Bulgaria.
http://images.google.fr/imgresimgurl=http%3A%2F%2Fwww.pechydepechujfalu.hu%2Fmyfiles%2Fhtmls%2Fsieb%2Fho_d_x_elemei%2Fimage077.jpg&imgrefurl=http%3A%2F%2Fwww.pechydepechujfalu.hu%2Fcsaladfa%2FOsszevont_csaladok%2FSiebNIKempOroszMNZSPetris%2FD%2FDubraviczky.html&h=431&w=395&tbnid=Um0duhbuPZdlrM%3A&docid=UOMAxOssHL6mtM&ei=yuzwV8bwIumUgAbR7ofgAw&tbm=isch&iact=rc&uact=3&dur=1338&page=0&start=0&ndsp=21&ved=0ahUKEwjG_ZfJ_7vPAhVpCsAKHVH3ATwQMwg2KBQwFA&bih=654&biw=1024
Blazonul familiei Tihanyi
* Constantin al II-lea de
Bulgaria (în bulgară : Константин II Асен) (mort pe data de 16 septembrie 1422).
Prinț de Bulgaria și țar asociat la domnia țaratului de Vidin din anul 1371 până
în anul 1396.
http://www.pechy-de-pechujfalu.hu/myfiles/htmls/nagyivan/nix11w/nix11w-Title.html
înrudirea familiei Frusina cu familia Dubraviczky Fruzsinától alias Tihanyi volumul XI pagina 223, autor Nagy Iván https://hu.wikibooks.org/wiki/C%C3%ADmerhat%C3%A1roz%C3%B3/Tihanyi_c%C3%ADmer
Blazonul familiei Tihanyi
înrudirea familiei Frusina cu familia Dubraviczky Fruzsinától alias Tihanyi volumul XI pagina 223, autor Nagy Iván https://hu.wikibooks.org/wiki/C%C3%ADmerhat%C3%A1roz%C3%B3/Tihanyi_c%C3%ADmer
Blazonul familiei Tihanyi
[Fiu din I-a căsătorie
cu Ana Basarab (fiica domnitorului Nicolae Alexandru – dinastia Basarab) și
coregent al țarului Ioan Strațimir de Vidin. După Bătălia de la Nicopole care a
pecetluit soarta Bulgariei, Otomanii anexară principatul de Vidin. Constantin scăpă
și se refugie pe teritoriul Ungariei. El muri la Belgrad la data de 16 septembrie
1422.]
http://www.pechy-de-pechujfalu.hu/myfiles/htmls/nagyivan/nix11w/nix11w-Title.html
înrudirea familiei Frusina cu familia Dubraviczky Fruzsinától alias Tihanyi volumul XI pagina 224, autor Nagy Iván
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aaratul_Vlaho-Bulgar
https://es.wikipedia.org/wiki/Rebeli%C3%B3n_de_Constantino_y_Fruzhin
Fruszina, fiul ţarului
Ioan Şişman și vărul său Constantin al II-lea al Bulgariei (Konstantin), moștenitorul lui Ioan
Straţimir, care a emigrat în Ungaria și Serbia, când turcii au supus Balcanii, a
organizat o rebeliune în nordul Bulgariei, cu ajutorul domnitorului Țării Româneşti,
Mircea cel Bătrân, a despotului sârb Ștefan Lazarević și a regelui
maghiar Sigismund.
https://hu.wikipedia.org/wiki/T%C3%B6r%C3%B6k_csal%C3%A1d_(enyingi)#/media/File:COA_enyingi_T%C3%B6r%C3%B6k.jpg
Blazonul familiei Török
https://books.google.hu/booksid=CfkUAAAAYAAJ&pg=PP2&dq=Magyarorsz%C3%A1g+csal%C3%A1dai&hl=hu#v=onepage&q&f=false
înrudirea familiei Frusina cu familia Török volumul XI
pagina 310, autor Nagy Iván
https://es.wikipedia.org/wiki/Rebeli%C3%B3n_de_Constantino_y_Fruzhin
Înfrângerea suferită de
otomani în bătălia de la Ankara, în 1402, a oferit condiții bune pentru o
rebeliune, iar forțele creștine au trecut Dunărea dinspre nord spre ținuturile
bulgare: Mircea I, însoțit de Constantin, a invadat Dobrogea, în timp ce Fruszina
cu Ștefan Lazarević, sprijiniți de armata ungară, au intrat în ținuturile din
nord-vestul Bulgariei (în împrejurimile Vidinului). Aceste invazii de succes au
fost urmate de o revoltă a populației bulgare în unele zone.
https://books.google.hu/booksid=CfkUAAAAYAAJ&pg=PP2&dq=Magyarorsz%C3%A1g+csal%C3%A1dai&hl=hu#v=onepage&q&f=false
https://es.wikipedia.org/wiki/Rebeli%C3%B3n_de_Constantino_y_Fruzhin
Scara, timpul și durata insurecției este
incertă. Conform unor surse, această răscoală s-a petrecut în anul 1404, dar a
fost rapid zdrobită de către unul dintre fiii lui Baiazid I – Süleiman-,
consecinţele politice fiind: reținerea
Dobrogei de către voievodul Țării
Româneşti Mircea cel Bătrân și extinderea teritoriului despotatului lui
Ștefan Lazarević,
în timp ce eforturile prinţului Fruszina și ale fostului coîmpărat al ţaratului de
Vidin Constantin al II-lea de Bulgaria, nu au avut succes.
https://hu.wikibooks.org/wiki/C%C3%ADmerhat%C3%A1roz%C3%B3/Turcs%C3%A1nyi_c%C3%ADmer#/media/File:Turcs%C3%A1nyi.JPG
Blazonul familiei Turcsányi
https://books.google.hu/booksid=CfkUAAAAYAAJ&pg=PP2&dq=Magyarorsz%C3%A1g+csal%C3%A1dai&hl=hu#v=onepage&q&f=false
înrudirea familiei Frusina cu familia Turcsányi volumul XI pagina 349,
autor Nagy Iván
https://es.wikipedia.org/wiki/Rebeli%C3%B3n_de_Constantino_y_Fruzhin
Alții susțin că rebeliunea
a început în anul 1407 sau 1408, iar Constantin al II-lea de Bulgaria și prinţul Fruszina
au reuşit să-şi recupereze domeniile lor, ale fostului Imperiu bulgar, la
momentul devenirii sale paşalâc turcesc (căzut sub dominaţie otomană în sudul Dunării),
abia începând cu anul 1413 (cel mai devreme), când este documentat că Musa
Çelebi, alt fiu al lui Baiazid I, i-a “ruinat [pe] bulgari”. Conform unui al
treilea grup de istorici care își
bazează teoria pe nota istoricului bizantin Duka (cca. 1400 – cca. 1462),
[sub domnia lui Constantin al XI-lea Paleologul] potrivit căruia delegații bulgari au
participat la negocierile
de la Bursa între Mehmed I şi Manuel al II-lea Paleologul în anul 1413, revolta
fiind zdrobită abia în anul 1418, alături de mai multe rebeliuni independente.
https://www.google.co.uk/searchq=Ujfalussy+csal%C3%A1d++photo&biw=820&bih=462&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwijib3HiKbQAhVDchQKHUGWB9oQ7AkINA&dpr=1.25#tbm=isch&q=Ujfalussy++csal%C3%A1d++photo&imgrc=DSnImMsg6G3n_M%3A
Blazonul familiei Ujfalussy
https://www.google.ro/search?q=photo++Ujfalussy+csal%C3%A1d++Nagy+Iv%C3%A1n+G%C3%A1sp%C3%A1r+1445.+58.+De+Div.-Ujfalu.+photo&biw=911&bih=567&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiyyLGnl6bQAhUHbxQKHfCpC9YQ7AkIJQ#imgrc=JaQ-OW0Gif3-ZM%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia Ujfalussy volumul XI pagina 379, autor
Nagy Iván
https://es.wikipedia.org/wiki/Rebeli%C3%B3n_de_Constantino_y_Fruzhin
După rebeliune,
Constantin și Fruszina lideri încă o dată, s-au stabilit în străinătate, Constantin
în Serbia și Fruszina în Ungaria. Constantin a murit în anul 1422 în Serbia, în
timp ce Fruszina a continuat să militeze în mod activ
în Ungaria pentru restaurarea Imperiului Bulgar. A luat parte cu voievodul Dan
al II-lea la atacul asupra Silistrei în anul 1425 și din această cauză a fost
distins cu domeniul Lippa în Timișoara de Sigismund de Luxembourg.
https://www.google.co.uk/searchq=Ujfalussy+csal%C3%A1d++photo&biw=820&bih=462&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwijib3HiKbQAhVDchQKHUGWB9oQ7AkINA&dpr=1.25#tbm=isch&q=Ujfalussy++csal%C3%A1d++photo&imgrc=ncQ-BfwmcKouTM%3A
Blazonul familiei Ujfalussy
https://es.wikipedia.org/wiki/Rebeli%C3%B3n_de_Constantino_y_Fruzhin
Fruszina a fost trimis
de regele Ungariei spre a-i ajuta pe rebelii albanezi aflați sub conducerea lui
Gjergj Arianiti în anul 1435. El de asemenea, a participat cu Vladislav al III-lea
al Poloniei în campania care a culminat cu bătălia de la Varna, în anul 1444.
https://www.google.co.uk/searchq=Ujfalussy+csal%C3%A1d++photo&biw=820&bih=462&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwijib3HiKbQAhVDchQKHUGWB9oQ7AkINA&dpr=1.25#tbm=isch&q=Ujfalussy++csal%C3%A1d++photo&imgrc=ZQnrB6h5SKJv1M%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia Ujfalussy volumul XI pagina 382, autor Nagy Iván
https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D1%80%D1%83%D0%B6%D0%B8%D0%BD
Fruszina își pierde
treptat poziția sa la curtea ungară, iar în anul 1454 a domeniului de la Lippa.
În același an 1454, în registrul de impozitare otoman se menționează decontarea
făcută de un prinț cu numele de Fruszina în ținuturile dintre Svrlig și Pirot.Prințul Fruszina a murit în jurul anului 1460 la Brașov.
https://www.google.co.uk/searchq=Ujfalussy+csal%C3%A1d++photo&biw=820&bih=462&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwi1lP6c0bfQAhUKcRQKHX0lDhwQ7AkIOg&dpr=1.25#imgrc=UUYq4GWuUDBPOM%3A
Blazonul familiei Ujfalussy
https://www.google.co.uk/searchq=Ujfalussy+csal%C3%A1d++photo&biw=820&bih=462&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwi1lP6c0bfQAhUKcRQKHX0lDhwQ7AkIOg&dpr=1.25#imgrc=XMiY9jFV9yYDTM%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia Ujfalussy volumul XI pagina 383, autor Nagy Iván
https://en.wikipedia.org/wiki/Dragana_of_Serbia
Drăgana de Serbia
https://en.wikipedia.org/wiki/Dragana_of_Serbia#/media/File:Dragana.jpg
Drăgana
Hrebelyanovich, consoarta împărăteasă a Bulgariei (uneori numită Mara)
predecesor
|
|
succesor
|
|
informaţii personale
|
|
naștere
|
|
familie
|
|
tatăl
|
|
mama
|
|
soț
|
|
https://www.google.co.uk/searchq=Ujlaky+csal%C3%A1d++Photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwjZwv6K-LfQAhXDXBQKHXHmCyQQsAQIHA#imgrc=Io7Wz4F-iXr9RM%3A
Blazonul familiei Ujlaky
https://www.google.co.uk/searchq=Ujlaky+csal%C3%A1d++Photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwjZwv6K-LfQAhXDXBQKHXHmCyQQsAQIHA#imgrc=WxR4DsdPg1xmCM%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia Ujlaky volumul XI pagina 395, autor Nagy
Iván
https://en.wikipedia.org/wiki/Dragana_of_Serbia#/media/File:Dragana.jpg
Drăgana Lazarevic
Șișman (în sârbă: Драгана Лазаревић Шишман, în bulgară: Драгана Хребелянович) (a
murit în septembrie 1395) a fost prințesă de Serbia și țarină de Bulgaria. Ea a
fost fiica prințului Lazăr și Milicăi, soțul ei a fost țarul Ivan Șișman și fii
săi, Alexandru și Fruszina.
https://www.google.co.uk/searchq=%C3%9Crm%C3%A9nyi+%E2%86%92+csal%C3%A1d++photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwjv9o3ywMbQAhWL1ywKHYOjBVIQsAQILA#imgrc=SOyYbcfX9yrhfM%3A
Blazonul familiei Ürményi
înrudirea familiei Frusina cu familia Ürményi volumul XI pagina 430, autor Nagy Iván
https://en.wikipedia.org/wiki/Dragana_of_Serbia#/media/File:Dragana.jpg
Aproape că nu există
surse istorice despre Drăgana Hrebelyanovich. Există un text în necrologul
întocmit de Boril privind consoartele lui Ioan Șișman:
‟... Pe Kira Maria,
împărăteasa pioasă a marelui împărat Ioan Șișman, spre veșnică amintire.
Stăpânei doamne Desislava, mama împărătesei Maria cea pioasă - numită în chip
angelic Debora [Judecători 4: 4] ... ”
Blazonul familiei Wárday
https://www.google.co.uk/searchq=W%C3%A1rday+csal%C3%A1d++Photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiWuvqBy9jQAhUKiiwKHZJ0DkUQ7AkIKA#imgrc=qKYLagTIeBHeFM%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia Wárday volumul XII pagina 507, autor
Nagy Iván
https://en.wikipedia.org/wiki/Dragana_of_Serbia#/media/File:Dragana.jpg
Pe baza acestui
text, istoricul Plamen Pavlov propune o nouă teorie despre împărăteasă. El
presupune că din moment ce Lazăr n-a avut nici o soție pe nume «Desislava»,
este posibil să existe două femei diferite. Prin urmare, este posibil ca numele
primei soții a lui Ioan Șișman să fi fost acela de Maria [numită și Kira Maria]
și cel al celei de- a II- a, acela de Drăgana Hrebelyanovici. [1]
https://www.google.co.uk/searchq=V%C3%A9ssey+csal%C3%A1d++photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&imgil=RfAI1deQHPeHQM%253A%253Bx59dyj2_q1YRM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.pechydepechujfalu.hu%25252Fmyfiles%25252Fhtmls%25252Fnagyivan%25252Fnix12w%25252Fnix12w.html&source=iu&pf=m&fir=RfAI1deQHPeHQM%253A%252Cx59dyj2_q1YRM%252C_&usg=__RRWlCWMyFbwK0Ufgyq77NcPHhA%3D&ved=0ahUKEwjp8vOTrzQAhWFfiwKHW7YD1UQyjcIOw&ei=AWVNWKnuKYX9sQHusL-oBQ#imgrc=RfAI1deQHPeHQM%3A
Blazonul familiei Véssey
https://books.google.hu/booksid=CfkUAAAAYAAJ&pg=PP2&dq=Magyarorsz%C3%A1g+csal%C3%A1dai&hl=hu#v=onepage&q&f=false
înrudirea familiei Frusina cu familia Véssey volumul XII pagina 612, autor Nagy Iván
https://ro.wikipedia.org/wiki/Laz%C4%83r_al_Serbiei
Lazăr Hrebeljanovici
Lazar Hrebeljanović
Лазар Хребељановић
Lazar Hrebeljanović
Лазар Хребељановић
Domnie
|
~1370–1389
|
Născut
|
1329
|
Decedat
|
28 iunie 1389 (60 de
ani)
Kosovo Polje |
Predecesor
|
Ștefan Uroș al V-lea al Serbiei
Împărat al sârbilor și al grecilor |
Succesor
|
|
Căsătorit cu
|
|
Moștenitor
|
|
Casa Regală
|
|
Tată
|
Pribac Hrebeljanovici
|
Înmormântat
|
https://www.google.co.uk/searchq=Vit%C3%A9z+csal%C3%A1d++Photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwin4cHY3OzQAhWLBiwKHZbPBJIQ7AkINQ#imgrc=C9IFnOXbnsl0XM%3A
https://www.google.co.uk/searchq=Vit%C3%A9z+csal%C3%A1d++Photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwin4cHY3OzQAhWLBiwKHZbPBJIQ7AkINQ#imgrc=7jCVibnU2XUaGM%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia Vitéz volumul XII pagina 674, autor Nagy Iván
https://ro.wikipedia.org/wiki/Laz%C4%83r_al_Serbiei
Ștefan
Lazăr Hrebeljanovici (în sârbă Stefan Lazar Hrebeljanović, Стефан Лазар Хребељановић; 1329 - 28 iunie 1389), cunoscut de asemenea cu
numele Țarul Lazăr (Цар
Лазар) a fost un cneaz sârb din Evul
Mediu, domnitor al Serbiei
morave, o parte din fostul puternic Țarat
Sârb sub domnia lui Ștefan
cel Puternic. Lazăr a luptat în Bătălia de la Kosovo
Polje cu o oaste de două ori mai mică din punct de vedere
numeric decât cea a Imperiului
Otoman și a murit, împreună cu cea mai mare parte din
boierimea sârbească și Murad
care în cele din urmă a dus la căderea Serbiei
ca stat suveran.[1] Evenimentele
sunt considerate de o mare importanță pentru națiunea sârbă, iar cneazul este
venerat ca un sfânt de Biserica Ortodoxă Sârbă și un erou în poezia epică sârbă.
Carte scrisă de un membru al familiei Vlkolinszky
https://ro.wikipedia.org/wiki/Laz%C4%83r_al_Serbiei
Bătălii [modificare | modificare sursă]
Prima sursă care menționează pătrunderea otomanilor pe
teritoriul lui Lazăr este într-o cronică scrisă în 1381, când doi dintre supușii
cneazului, Vitomir și Crep i-au învins pe turci în bătălia de la Dubravnița în apropierea orașului Paracin. După acest eveniment, nu s-a mai remarcat
nici o ostilitate între Lazăr și turci până în 1386. Lazăr a adunat alți câțiva nobili sârbi, inclusiv Tvrtko, rege al
Bosniei, iar în 1386 pe Timurtaș, generalul lui Murad, în bătălia de la Ploceanik
l-a înfrânt, obligându-i pe otomani
să se retragă la sud de Niș. În
1388, multe trupe sârbe au fost prezente în bătălia de la Bilecia, unde forțele
aliate sârbo-bosniace i-au învins cu greu pe turci.[2]
https://www.google.co.uk/searchq=Z%C3%A1mory+csal%C3%A1d++Photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiBi9mA9PvQAhUecVAKHdsECoEQsAQIGw#imgrc=yzBgCLYqZDJ4IM%3A
Blazonul familiei Zámory
https://www.google.co.uk/searchq=Z%C3%A1mory+csal%C3%A1d++Photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiBi9mA9PvQAhUecVAKHdsECoEQsAQIGw#imgrc=pVhUo6sv0maJsM%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia Zámory volumul XII pagina 756, autor Nagy
Iván
https://ro.wikipedia.org/wiki/Laz%C4%83r_al_Serbiei
Bătălia de la Kosovo Polje[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Bătălia de la Kosovo Polje (1389).
Înaintea bătăliei, Lazăr a respins
legământul de vasalitate și pace și a fost hotărât să lupte până la ultimul om,
deoarece nu dorea să își trădeze poporul.[3]
I-a blestemat pe toți sârbii care nu
l-au ajutat să lupte împotriva turcilor cu așa numitul „Blestem de la
Kosovo”înscris la Gazimestan (Calea războinicului),
unde se presupune că ar fi murit, astăzi este un monument pentru sârbii care au
luptat împotriva turcilor.[3]
Blazonul familiei Zarka
https://www.google.co.uk/searchq=Zarka+csal%C3%A1d++Photo&biw=820&bih=462&tbm=isch&imgil=yzS5EQRs0jGleM%253A%253BMpb5rsN9jPCFtM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.pechydepechujfalu.hu%25252Fcsaladfa%25252Findex.php%25253Fid%2525253D212117&source=iu&pf=m&fir=yzS5EQRs0jGleM%253A%252CMpb5rsN9jPCFtM%252C_&usg=__kXgcyt2QHLr1nEMoqT98_su9kA%3D&ved=0ahUKEwiVxaiiPzQAhXJdFAKHYWCFsQyjcINQ&ei=tp9VWJWSNMnpwQKPraLYBQ#imgrc=yzS5EQRs0jGleM%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia Zarka volumul XII pagina 763, autor Nagy
Iván
https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kosovo_Polje_(1389)#/media/File:Battle_of_Kosovo,_Adam_Stefanovi%C4%87,_1870.jpg
Bătălia de la Kosovo
Polje (1389)
https://www.google.co.uk/searchq=Zerdahelyi+csal%C3%A1d++Photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiMz4WKvf7QAhVXMVAKHYbXD_YQsAQIMg#imgrc=yELeOB1Z3cXX5M%3A
Blazonul familiei Zerdahely
https://www.google.co.uk/searchq=Zerdahelyi+csal%C3%A1d++Photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiMz4WKvf7QAhVXMVAKHYbXD_YQsAQIMg#tbm=isch&q=Zerdahelyi+csal%C3%A1d+benedek+1490++Photo&imgrc=PBrDY_4_Zbtl_M%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia Zerdahelyi volumul XII pagina 802,
autor Nagy Iván
Principele Lazăr Hrebeljanovic (în sârbă scris cu
caractere chirilice: Лазар Хребељановић, s-a născut aproximativ în anul 1329 – până la
data de 15 iunie 1389) a fost un conducător medieval
sârb, fiind creatorul
celui mai mare și cel mai puternic stat de pe teritoriul dezintegrat al
fostului Imperiu sârb. Statul fondat de Lazăr, a fost cunoscut în
istoriografie ca fiind Moravia
sârbească, cuprinzând
bazinele Marii Moravii, Moravia de vest, și a Moravei
de sud.
https://en.wikipedia.org/wiki/Lazar_of_Serbia#/media/File:Prince_Lazar_(Ravanica_Monastery).jpg
‟Țarul Lazăr”
Lazăr a condus
statul sârb din anul 1373 până la moartea sa survenită în anul 1389. Programul
politic al lui Lazăr a fost de a reunifica sub el a micilor state sârbe
dezintegrate, ca succesor direct al dinastiei Nemanjic, obiectiv care s-a încheiat în anul
1371, după două secole de dominație al dinastiei Nemanjic asupra Serbiei. Lazăr a avut un
sprijin deplin din partea Bisericii
Serbiei pentru acest
program, dar nobili sârbi puternici nu l-au recunoscut în calitate de
conducător suprem.
https://www.google.co.uk/searchq=Zichy+csal%C3%A1d++Photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&imgil=wDqvIhEZpjvZOM%253A%253BN1G9MbDlSihxrM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fmek.oszk.hu%25252F01900%25252F01902%25252Fhtml%25252Findex213.html&source=iu&pf=m&fir=wDqvIhEZpjvZOM%253A%252CN1G9MbDlSihxrM%252C_&usg=__aKNami5tJRFMzIvHvmk2K6E9hE%3D&ved=0ahUKEwjz6pvioo3RAhXVdVAKHaBOBcUQyjcISA&ei=M6VeWLOFJtXrwQKgnZWoDA#imgrc=wDqvIhEZpjvZOM%3A
Blazonul familiei Zichy
https://www.google.co.uk/searchq=Zichy+csal%C3%A1d++Photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&imgil=wDqvIhEZpjvZOM%253A%253BN1G9MbDlSihxrM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fmek.oszk.hu%25252F01900%25252F01902%25252Fhtml%25252Findex213.html&source=iu&pf=m&fir=wDqvIhEZpjvZOM%253A%252CN1G9MbDlSihxrM%252C_&usg=__aKNami5tJRFMzIvHvmk2K6E9hE%3D&ved=0ahUKEwjz6pvioo3RAhXVdVAKHaBOBcUQyjcISA&ei=M6VeWLOFJtXrwQKgnZWoDA#imgrc=8T2w2nXHVyZiBM%3A
https://en.wikipedia.org/wiki/Lazar_of_Serbia
Lazăr s-a născut în jurul anului 1329, în cetatea Prilepac, la 13 kilometri sud - est de orașul Novo Brdo, fiind un important centru minier al statului
medieval sârb. Familia Lazăr a avut ca fief în mod ereditar cetatea
Prilepac asigurând protecția, împreună cu cetatea Prizrenac (din apropiere)
minelor și așezărilor din jurul orașului Novo Brdo. [1] Tatăl lui Lazăr, Pribac, a fost
un logofătul (cancelar), la curtea lui Ștefan Uroš Dušan , [2] , un membru al dinastiei Nemanjic, devenind rege sârb între anii 1331-1346, urcând apoi la
demnitatea de țar sârb între anii 1346-1355. Gradul de logofăt a fost
relativ modest în ierarhia nobilimii sârbe.
https://en.wikipedia.org/wiki/Lazar_of_Serbia#/media/File:Knez_Lazar_i_kneginja_Milica.jpg
Cneazul Lazăr și cneaghina
Milica
Dušan ajunge să fie
conducătorul Serbiei prin
detronarea tatălui său, regele Ștefan Uroš al III-lea. Dušan a acordat apoi titluri mai mari nobililor din mica nobilime rămași fideli lui în revolta sa, ridicându-i la poziții mai înalte în ierarhia feudală. În acest fel, Pribac a urcat la rangul de logofăt. Potrivit istoricului sârbo - croat Mavro Orbin, istoric ragusan, numele de familie inițial al lui Pribac și cel al lui Lazăr, a fost Hrebeljanović. Afirmația istoricului Orbin a fost larg acceptată în istoriografie. [3]
Milica
Dušan ajunge să fie
conducătorul Serbiei prin
detronarea tatălui său, regele Ștefan Uroš al III-lea. Dušan a acordat apoi titluri mai mari nobililor din mica nobilime rămași fideli lui în revolta sa, ridicându-i la poziții mai înalte în ierarhia feudală. În acest fel, Pribac a urcat la rangul de logofăt. Potrivit istoricului sârbo - croat Mavro Orbin, istoric ragusan, numele de familie inițial al lui Pribac și cel al lui Lazăr, a fost Hrebeljanović. Afirmația istoricului Orbin a fost larg acceptată în istoriografie. [3]
Blazonul familiei Zichy
https://books.google.hu/booksid=CfkUAAAAYAAJ&pg=PP2&dq=Magyarorsz%C3%A1g+csal%C3%A1dai&hl=hu#v=onepage&q&f=false
Curtean [ edita
sursă ]
Numele de Pribac i-a fost decernat
de Dušan într-un alt fel: fiul său Lazăr a primit funcția de stavilac [similar
cu funcțiile bizantine de Domestikos și paharnic] la curtea domnitorului. Termenul Stavilac (literal
‟tezaurier”) avea un rol în ceremonia mesei regale, deși el putea fi
încredințat nobililor, ce n-aveau nimic de - a face cu ritualul curții. Titlul
de stavilac era situat pe ultimul loc în ierarhia nobilimii
sârbe. Acest titlu a fost, cu toate acestea, destul
de prestigios deoarece a permis deținătorului său să fie foarte aproape de
rege.
https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D1%96%D0%BB%D1%96%D1%86%D0%B0_%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D1%81%D0%BA%D0%B0%D1%8F#/media/File:Kneginja_Milica.jpg
Milica fiica principelui Vratko
Stavilac - ul Lazăr s-a căsătorit cu Milica; în conformitate cu genealogii ulterioare, create în prima jumătate a secolului al al XV-lea, Milica era fiica principelui Vratko, stră-nepot al principelui Vukan. Principele Vukan a fost unul dintre cei trei fii ai marelui principe Ștefan Nemanja, fondatorul dinastiei Nemanjić conducătoarea Serbiei în perioada 1166 - 1371. Urmaișii lui Vukan nu sunt menționați în nici o sursă cunoscută, anterioară genealogiilor din secolul al XV-lea. [3]
Stavilac - ul Lazăr s-a căsătorit cu Milica; în conformitate cu genealogii ulterioare, create în prima jumătate a secolului al al XV-lea, Milica era fiica principelui Vratko, stră-nepot al principelui Vukan. Principele Vukan a fost unul dintre cei trei fii ai marelui principe Ștefan Nemanja, fondatorul dinastiei Nemanjić conducătoarea Serbiei în perioada 1166 - 1371. Urmaișii lui Vukan nu sunt menționați în nici o sursă cunoscută, anterioară genealogiilor din secolul al XV-lea. [3]
https://www.google.com.sl/searchq=hrad+Zim%C3%A1n+photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwjo7oGYjJDRAhXOMVAKHa8zDj8Q7AkIOA#tbm=isch&q=Zim%C3%A1n+photo&imgrc=uAdY1esfywHBzM%3A
Blazonul familiei Zimán
https://www.google.co.uk/searchq=Zim%C3%A1n+csal%C3%A1d++Photo&biw=911&bih=513&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiP7KeHh5DRAhXWclAKHQClBsoQsAQIGw#imgrc=oIsx8qBnhEC0XM%3A
https://en.wikipedia.org/wiki/Lazar_of_Serbia
Țarul Dušan în mod brusc, a murit în anul 1355 la vârsta
de aproximativ 47 de ani, [4]și a fost urmat fiul său Ștefan Uroš al V-lea în
etate de 20 de ani. [5] Lazăr a rămas pe mai departe
un stavilac la curtea noului țar. [3] Moartea lui Dušan a fost urmată de
agitarea activității separatiste în Imperiul sârb.
‟Țarul Lazăr”
Epirul și Tesalia situate în sud -vestul Imperiul sârb,
s- au desprins în anul 1359. Același lucru sa întâmplat cu Braničevo și Kučevo, regiuni de nord – est ale
Imperiului, controlate de familia Rastislalić, care au recunoscut
suzeranitatea regelui Ludovic
I al Ungariei .Restul
populației statului sârb a rămas loial tânărului țar Uroš. Între
timp, chiar și în cadrul Imperiului sârb acesteia, cu toate acestea,
nobilii sârbi din înalta nobilime își afirmau tot mai tare independența față de
autoritatea țarului. [6]
Blazonul familiei Szerkesztő Zimán
înrudirea familiei Frusina cu familia Szerkesztő Zimán volumul XII pagina 845,
autor Nagy Iván
Bătălia de la Kosovo (1389)
Blazonul familiei Zmeskal
înrudirea familiei Frusina cu familia familiei Zmeskal volumul XII pagina 845,
autor Nagy Iván
https://fr.wikipedia.org/wiki/Bataille_de_Kosovo_Polje
Bătălia de la Kosovo Polje (în limba sârbă scris cu caractere chirilice Бој на Косову sauКосовска
битка în limba sârbă în latină, Kosovski boj sau Boj na Kosovu, în albaneză Beteja e Fushë
Kosovës), este o luptă între Imperiul
Otoman împotriva unei coaliții de voievozi creștini din Balcani, având loc la data de 15 iunie1389 4, în Kosovo, pe «câmpiei
Mierlei». Principalele contingente ale coaliției erau cele ale principelui
sârb Lazăr Hrebeljanovic și rege al
Bosniei Tvrtko I. Aceste trupe au fost consolidate cu alte
contingente creștine din Balcani, inclusiv vlahi, maghiari și croați 5 , 6.
Mitificarea acestei lupte a servit ca fundament pentru mitul sârb al
Kosovo-ului, că ar fi leagănul națiunii lor. Sârbii n-au fost singurii participanți
la acest război. Mai mult decât atât, imperiul sârb moștenit de Dušan, s-a prăbușit la scurt timp după
moartea sa survenită în anul 1355, adică cu 23 de ani
în urmă, nu după bătălia de la Kosovo.
https://hu.wikibooks.org/wiki/C%C3%ADmerhat%C3%A1roz%C3%B3/Z%C3%B3lyomi_c%C3%ADmer#/media/File:Coa_Family_Albisi_Z%C3%B3lyomi.svg
Blazonul familiei Zólyomy
https://www.google.co.uk/searchq=Z%C3%B3lyomy+csal%C3%A1d++Photos&biw=911&bih=56=gn9eNM%253A%253BTNDTSuvZLalY6M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.pechydepechujfalu.hu%25252Fcsaladfa%25252Findex.php%25253Fid%2525253D212237&source=iu&pf=m&fir=78wNkj8Xgn9eNM%253A%252CTNDTSuvZLalY6M%252C&usg=__kM3x5URBoj9stdVmH9GyaPisImE%3D&ved=0ahUKEwjfit68xJLRAhVTOFAKHXxcA6sQyjcIOA&ei=omdhWNxH9PwwAL8uI3YCg#imgrc=78wNkj8Xgn9eNM%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia familiei Zólyomy volumul XII pagina 873, autor Nagy Iván
https://fr.wikipedia.org/wiki/Bataille_de_Kosovo_Polje
Bătălia de la Kosovo Polje
Contextul politic
Puterea turcă n-a încetat să se
afirme în Balcani de
la sosirea ei în anul 1346,
înlocuind treptat puterea bizantină muribundă. Din
data de 26 septembrie 1371, și în urma bătăliei de la Marica, otomanii și-au fost
deschise ușile Balcanilor, distrugând o armată puternică, adunată de principele
sârb Vukašin Mrnjavčević.
Din acel moment, amenințarea turcă n-a încetat să crească în regiune, în timp ce mulți principi locali nu erau în stare să-i reziste. Bizantinii lui Ioan al V-lea Paleologul deveniseră vasali sultanului începând din anul 1373, ca și bulgarii. În Occident, papa a încercat din greu să înceapă o cruciadă, dar apelul său n-a dat rezultate decât mult mult mai târziu, pe când pericolul turcesc amenința Italia și Ungaria de asemenea, în anul 1396, cu ocazia bătăliei de la Nicopole.
Din acel moment, amenințarea turcă n-a încetat să crească în regiune, în timp ce mulți principi locali nu erau în stare să-i reziste. Bizantinii lui Ioan al V-lea Paleologul deveniseră vasali sultanului începând din anul 1373, ca și bulgarii. În Occident, papa a încercat din greu să înceapă o cruciadă, dar apelul său n-a dat rezultate decât mult mult mai târziu, pe când pericolul turcesc amenința Italia și Ungaria de asemenea, în anul 1396, cu ocazia bătăliei de la Nicopole.
https://www.google.ro/searchq=Zrittey+csal%C3%A1d++++Photos&biw=911&bih=513&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwijsIfj65TRAhWSOlAKHRiSDroQ7AkIMg&dpr=1.13#tbm=isch&q=+Zrittey+&imgrc=eY6MT7CQxjuCaM%3A
https://www.google.co.uk/searchq=Zrittey+csal%C3%A1d++1280+++Photos&biw=546&bih=340&tbm=isch&imgil=qwvSfmw2OkUuBM%253A%253BzwqnWZ1rt9hD4M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.pechydepechujfalu.hu%25252Fcsaladfa%25252Findex.php%25253Fid%2525253D212261&source=iu&pf=m&fir=qwvSfmw2OkUuBM%253A%252CzwqnWZ1rt9hD4M%252C_&usg=__YOv1AhGtewr67HDb7Vw0a3BIsV0%3D&dpr=1.88&ved=0ahUKEwiuraSt6JTRAhXYIFAKHVGUCVsQyjcIOA&ei=sZliWO6QENjBwALRqKbYBQ#imgrc=qwvSfmw2OkUuBM%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia familiei Zrittey volumul XII pagina 891,
autor Nagy Iván
https://fr.wikipedia.org/wiki/Bataille_de_Kosovo_Polje
Bătălia de la Kosovo Polje
Prima bătălie pe teritoriul lui Lazăr între sârbi și turci a
avut loc în anul 1381 pe malurile râului Dubravnica
aproape de Paraćin. Armata sârbă condusă de generalii Crep și Vitomir, a câștigat victoria. Bătălia
de la Dubravica a
fost sărbătorită de toți creștinii. Apoi în anul 1386, Lazăr însuși a interceptat o a doua
armată, condusă de Murat
I er în
persoană, în apropiere
de râul Toplica aproape de Plocnik confruntarea ducând la încă o
înfrângere pentru turci ( bătălia
de la Plocnik -
«lui Murat i-a fost frică, el a fugit», relatează un cronicar sârb al
timpului.
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/49/Zichy_Mansion%2C_Zichy%C3%BAjfalu.jpg
https://www.google.co.uk/searchq=Zichy+csal%C3%A1d++photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwjCkZyiwZnRAhVRe1AKHcG9AfIQsAQIJg#imgrc=gtoA6cwrGDhXIM%3A
înrudirea familiei Frusina cu familia familiei Zichy volumul XII pagina 927, autor Nagy Iván
https://fr.wikipedia.org/wiki/Bataille_de_Kosovo_Polje
Bătălia de la Kosovo Polje
În ciuda acestor înfrângeri în luptele duse împotriva
sârbilor, turcii mergeau din victorie în victorie în restul Europei de sud
- est. În anul 1388, Tesalonic-ul a căzut după un lung
asediu. Orașul Serres era deja otoman începând cu anul 1383, iar turcii au ocupat de asemenea
regatul sârb al lui Vukasin începând din anul 1371. Prin urmare turcii dispuneau de
importante rezerve militare, datorită noilor lor vasali. Ei îl atacară
după aceea pe regele Bosniei Tvrtko I er aliat al lui Lazăr, sperând astfel
să-l slăbească pe acesta din urmă. Generalul lui Tvrtko, Vlatko Vukovic, a pus pe fugă armata turcă condusă de Lala Șâhin Pașa, în timpul bătăliei de la Bileća.
https://www.google.co.uk/searchq=Zichy+csal%C3%A1d++photo&biw=820&bih=510&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwjCkZyiwZnRAhVRe1AKHcG9AfIQsAQIJg#tbm=isch&q=Zichy+csal%C3%A1d+II+Tabla++photo&imgrc=OP4BH_hD_bk9GM%3A
Blazonul familiei Zichy
înrudirea familiei Frusina cu familia familiei Zichy volumul XII pagina 928,
autor Nagy Iván
https://fr.wikipedia.org/wiki/Bataille_de_Kosovo_Polje
Bătălia de la Kosovo Polje
Armata sârbă se găsea sub comanda unor voievozi [ref.
necesară], rivali din punct de vedere politic pentru supremația asupra
sârbilor: Lazăr Hrebeljanović, voievod al Serbiei, și vasalul și ginerele său Vuk Branković voievod sârb de Kosovo. Armata sârbă se sprijinea, de asemenea, pe de mai mulți
aliați creștini, regele Bosniei Tvrtko I. Se știe că vlahii, ungurii și
croații au participat6.
.png){kind=link}
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu