miercuri, 22 aprilie 2015

COMENII DIN BUCUREȘTI

COMENII DIN BUCUREȘTI        
   

Am văzut în lucrarea “SCURTĂ PRIVIRE ISTORICĂ ȘI GENEALOGICĂ ASUPRA ORIGINII CASEI IMPERIALE A COMNENILOR” de cavalerul DʼHénin, ofițer la regimentul de dragoni din Languedoc, și Însărcinat al afacerilor [externe] al S.M.T.C. [pe lângă] Republica Veneția 1789, la gradul 53 pagina 23 la genealogia V, cu privire la Constanțiu Gallus că era înrudit cu împăratul Constantin I.
 http://it.wikipedia.org/wiki/Costanzo_Gallo#/media/File:Solidus-Constantius_Gallus-thessalonica_RIC_149.jpg
Solido di Gallo celebrante Roma e Costantinopolisolidus cu Constanțiu Gallus

Gallus (Flavius ​​Claudius Constantius Gallus), născut în jurul anilor 325/326 decedat în anul 354, este un Cezar din partea de est a Imperiului Roman din secolul al IV-lea.

http://fr.wikipedia.org/wiki/Constantius_Gallus#/media/File:Chronography_354_gallus_caesar.png

Constanțiu Gallus într-o copie ulterioară din Chronografia întocmită în anul 354

Biografie



Cesar de Orient
Născut cirica351 - 354
Încoronarea15 martie 351, la Sirmio
Nome completFlavius Claudius Iulius Constantius Gallus
NăscutMassa VeternensisItalia, circa 325
DecedatPola354
DinastiaCostantiniană
TatălIiuliu Costant
MamaGalla
SoțieCostantina
Copiio fiică[1] 

Fiul unui frate vitreg al împătratului Constantin I, Julius Constantius, el este fratele vitreg al împăratului Julian și este ca și acesta, crescut aparte și într-o situație precară după asasinarea tatălui lor în anul 337.
http://it.wikipedia.org/wiki/Costanzo_Gallo#/media/File:Missorium_Kerch.jpg
   misiunea din Kerci ilustrându-l pe Constanțiu al II-lea

În anul 351, împăratul Constanțiu al II-lea îl ridică la demnitatea de Cezar, la vârsta de 26 ani, și-l stabilește în Antiohia, în timp ce el se stabilește în Occident. Nominalizat de trei ori consul în anii 352, 353 și 354, Gallus organizează mai multe operațiuni de poliție în Est, în special împotriva tâlharilor din regiunea isauria [la nord de Pamfilia] și împotriva unei revolte a iudeilor. El se confruntă cu probleme în Antiohia, cauzate de o penurie de alimente. Dar el abordează situația într-o modalitate foarte nefericită, condamnând la moarte sau lăsând să fie asasinați cu bună știință, un număr de notabili.
http://it.wikipedia.org/wiki/Costanzo_Gallo#/media/File:Oriente_romano_sotto_Costanzo_Gallo.png
   Imperiul Roman de răsărit sub conducerea cezarului Constanțiu Gallus

Constanțiu îl cheamă în Occident și, fără a-l lăsa să-și prezinte apărarea, îl execută în anul 354 în orașul Flanone în Dalmația.
http://it.wikipedia.org/wiki/Costanzo_Gallo#/media/File:Viaggio_e_arresto_di_Costanzo_Gallo.png
 traseul parcurs de cezarul Constanțiu Gallus spre Milano

Datorită evoluției tehnologice, putem fi și noi, în secolul XXI genealogiști utilizând metode criminalistice. Exemplul este foarte grăitor!
  

Pentru această reconstituire istorică, vom lăsa prioritatea actelor și faptelor juridice, respectiv, pentru început, un certificat de deces al bunicului meu patern Dendiu Gheorghe. 
michaelrausdeboiumare@gmail.com

Vom vedea că acest certificat de deces, datorită sentinței civile nr. 1508 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 la data de 5 martie 2007, cu asistența specială a Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 6 București, devine un act juridic civil supus principiului relativității actelor juridice civile:




Avem dovada funcției deținute de Dendiu Gheorghe, chiar în registrul de stare civilă al decedaților, unde se precizează că a fost funcționar public la Poștă.
Dispunem de actul ce indică ultimul domiciliu al bunicului meu Dendiu Gheorghe, respective strada Călimănești nr. 11 București.

Prezentăm și certificatul de proprietate al lui Alexandru Florescu fost cu ultimul domiciliu în București str, Ciușlea nr. 34. Acest act official conține o adnotare specială aparținându-i chiar proprietarului, stipulând următoarele: “După încetarea mea din viață Maria Florescu va fi nepotul meu bun stăpân de moștenire Mihail Dendiu azi 20 martie 1941 Maria Florescu”. Documentul de proprietate este emis de MITROPOLIA UNGRO-VLAHIEI Arhiepiscopia Bucureștilor Epitropia Bisericii și a Cimitirului Sf. Nicolae-Crângași. Actul este investit cu atributele actului juridic civil în anul 1941.


http://it.wikipedia.org/wiki/Mausoleo_di_Santa_Costanza#/media/File:The_British_Library_-_Rome_-_Mausoleo_di_Santa_Costanza.jpg
  reprezentare a mauzoleului Sfintei Constanța într-o publicație din anul 1820

Aprofundăm acum studiul cu privire la originea în familia lui Dendiu Gheorghe a numelui de Gal și a prenumelui de Elena:
http://it.wikipedia.org/wiki/Costantina
http://it.wikipedia.org/wiki/Costantina#/media/File:Excideuil_%C3%A9glise_vitrail_choeur_(7).JPG
Vetrata rappresentante santa Constanza, chiesa Saint-Thomas, Excideuil   Vitraliu reprezentând-o pe Sfânta Constanța, Biserica Sfântul - Toma, Excideuil *


  Biserica Sfântul - Toma, Excideuil
Născută                         318

Decedată                       354

Venerată                       de Biserica Catolică

Sfânta Costanța este o biserică din secolul al IV-lea, situată  la Roma pe Via Nomentana, în Italia.

Descrierea

http://fr.wikipedia.org/wiki/%C3%89glise_Santa_Costanza#/media/File:Santa_Costanza_-_vista_dalla_basilica_costantiniana.jpg
  Biserica Sfânta Costanța interior

Construită la cererea împăratului roman Constantin I, biserica Sfânta Costanța este un mausoleu pentru fiica sa Constantina (it) (de asemenea ortografiată « Constanța »). O altă fiică a lui Constantin I, Elena (it), este, de asemenea, îngropată în această biserică.

Galerie foto
  Altarul principal al Basilicii Sfânta Costanța, Roma interior
   interior
  interior

http://it.wikipedia.org/wiki/Mausoleo_di_Santa_Costanza#/media/File:Consegna_della_legge,_santa_costanza_roma_mosaico_IV_secolo.jpg
   Interior cu mozaicuri

http://en.wikipedia.org/wiki/Santa_Costanza#/media/File:RomaSCostanzaMosaici02.jpg
    Interior cu mozaicuri

Constantina

Augustă a Imperiului Roman

În funcție              între anii 335-354

Născută                 în anul 318

Decedată               la Caeni Gallicani, Bitinia, în anul                        354
Dinastia                  Constantiniană

Tatăl                        Constantin I

Mama                      Fausta

Soți:                         Hannibalus (335-337)

                                 Costanțiu Gallus (350-354)

Copiii:

Din prima căsătorie: Attica și Artemia

Din a II-a căsătorie:  o fiică
http://hu.wikipedia.org/wiki/Santa_Costanza#/media/File:Santa_Costanza_Interior1.jpg
   cupola Basilicii Sfânta Costanța, Roma interior

Constantina sau Constanța (în latină: Constantina, de asemenea, cunoscută sub numele de Constanția, Constantiana, născută aproximativ în anul 318 – decedată la Caeni Gallicani, în anul 354) a fost un membru al dinastiei Constantiniene, ce a domnit în Imperiul Roman în prima jumătate a secolului al IV-lea. Constantina a fost fiica împăratului roman Constantin I și a soției Fausta, prima fiică a împăratului Maximian. Constantin I i-a acordat titlul de augustă. Ea a fost sora împăraților Constantin al II-lea, Constantius al II-lea și Constant I, soția “regelui” Hannibalus și a cezarului Constanțiu Gallus.
Este venerată ca sfântă, cu numele de Constanța.
http://hu.wikipedia.org/wiki/Santa_Costanza#/media/File:Santa_Costanza_00272-3st.JPG
  vedere exterioară a Basilicii Sfânta Costanța, Roma interior



Cuprins

1 Biografia

1.1 Annibaliano și Vetranione

1.2 Costanțiu Gallus

2 Hagiografie

3 Note

4 Bibliografie

5 A se vedea, de asemenea,

6 Alte proiecte

7 Legături externe


Biografia

http://de.wikipedia.org/wiki/Santa_Costanza#/media/File:Santa_Costanza_mosaic.jpg
  Interior cu mozaicuri

"Megaera quaedam mortalis, inflammatrix saevientis adsidua humani nihil cruoris lacom mitius quam maritus»
(Ammianus Marcellinus, Istorisiri, XIV.1)

http://ca.wikipedia.org/wiki/Mausoleu_de_Santa_Costanza#/media/File:Mausoleum_Constantinae.jpg
  Altarul principal al Basilicii Sfânta Costanța, Roma interior


Hannibalianus și Vetranio 

În anul 335, Constantina s-a căsătorit cu verișorul ei Hannibalianus, fiul lui Flavius Dalmatius, la cererea lui Constantin; Constantina a primit în același timp de la tatăl ei titlul de augustă. Ea a rămas văduvă devreme, atunci când, în anul 337, Hannibalianus a murit în epurările declanșate imediat după moartea lui Constantin I, admise de fratele ei Constantin al II-lea. [1]
http://ca.wikipedia.org/wiki/Mausoleu_de_Santa_Costanza#/media/File:Santa_Costanza._Interior.JPG

  Altarul principal al Basilicii Sfânta Costanța, Roma interior

După divizarea puterii Imperiului Roman între cei trei frați, Constantina a mers să locuiască în Occident, la curtea lui Constant I. Când uzurpatorul Flavius ​​Magnus Magnentius* s-a răzvrătit împotriva lui Constant omorându-l în anul 350, Constantina l-a convins pe magister militum Vetranio*** să intre în negocieri cu Constanțiu al II-lea nominalizat ca august, ea scriindu-i frateului ei Constanțiu al II-lea pentru a-i explica motivele lui Vetranio, fiind chiar convingătoare, astfel încât Constanțiu al II-lea l-a recunoscut pe noul august; este plauzibil că a fost planificată o căsătorie între Constantina și Vetranio. Când apoi Vetranio și Flavius ​​Magnus Magnentius aliați, prin ambasadorii lor s-au oferit să încheie o pace cu Constanțiu al II-lea prin căsătoria lui Flavius ​​Magnus Magnentius cu Constantina și între Constanțiu al II-lea cu fiica lui Flavius ​​Magnus Magnentius, Constanțiu al II-lea a refuzat.
http://gl.wikipedia.org/wiki/Santa_Constanza#/media/File:Santa_costanza_mosaic.jpg
  Interior cu mozaicuri

Costanța Gall

   Sarcofagul Constantinei în porfir roșu, plasat inițial în mausoleul ei, acum conservat în Muzeul Vaticanului
http://de.wikipedia.org/wiki/Santa_Costanza#/media/File:0_Sarcofago_di_Costantina_-_Museo_Pio-Clementino_-_Vatican_(1).JPG
   Sarcofagul Constantinei detaliu

Constanțiu al II-lea l-a destituit pe Vetranio, dar a mai avut încă de contracarat amenințarea reprezentată de Flavius ​​Magnus Magnentius. În scopul de a face față uzurpatorul în Occident, el a decis să numească vărul său Constantius Gallus****** (al cărui tată și frate au fost uciși în epurările din  anul 337, dar a cărui soră a fost prima soție a lui Constantius) Cezar de Orient, încredințându-i paza frontierei de est, în cazul unui eventual atac al sassanizilor, gata să profite de fiecare simptom de slăbiciune, pentru a ataca Imperiul Roman. Pentru a întări legătura dintre Cezar și Augustus, a fost celebrată căsătoria dintre Constantina și Gallus, probabil în [anul] 351: cuplul era separat de mai mulți ani, astfel că Gallus avea douăzeci și cinci sau douăzeci și șase de ani la momentul căsătoriei. Nici un document nu sugerează că mariajul a fost realizată cu scopul garantării loialității lui  Gallus față de Constanțiu al II-lea, [2], dar este posibil ca decizia să fi fost luată pentru a o îndepărta pe Constantina de la curtea imperială, ca urmare a rolului său în negocierile avute cu prilejul rebeliunii lui Vetranio. [3 ] Nu este imposibil ca perfectarea căsătoriei Constantinei cu Gallus, să-i fi permis ei exercitarea controlului asupra Cezarului de Orient. [4] Cu toate acestea, din această căsătorie a rezultat nașterea unei fiice, al cărui nume și soartă sunt necunoscute. [5]
http://en.wikipedia.org/wiki/Santa_Costanza#/media/File:RomaSCostanzaInterno1.jpg
   Interior cu mozaicuri

Odată ajunși în Orient, Gallus și Constantina s-au înstrăinat cu sprijinul supușilor lor, cu un guvern dizolvat și arbitrar. De exemplu, Constantina l-a convins pe Gallus să-l condamne la moarte un anumit Clemazio din Alexandria din Egipt fiind plătită de soacra viitorului condamnat. [6] Când Gallus a intrat în divergență cu prefectul pretorian Domițian și cu Montius Magnus, Constantina l-a arestat pe Montius Magnus, în conformitate cu o versiune, îl predă soldaților spre a-l executa. [7]
http://en.wikipedia.org/wiki/Santa_Costanza#/media/File:S_Costanza_-_facciata_1160930.JPG
   Basilicii Sfânta Costanța, Roma vedere actuală

După moartea a doi dintre funcționarii săi, Constanțiu al II-lea a fost nevoit să-l convoace pe Gallus la Milano: Constantina și-a precedat soțul, pornind la curtea imperială probabil ca să intervină pe lângă fratele ei în favoarea lui Gallus, dar n-a mai ajuns la Milano, murind la Caeni Gallicani, în Bitinia. A fost înmormântată la Roma, pe Via Nomentana, într-un mausoleu care conținea sarcofagul din porfir roșu (în prezent conservat în Muzeul Vaticanului), și un mozaic prezentând-o pe Constantina și pe Hannibalianus. Inițial mausoleul Constantinei era destinat exclusiv acestui scop. La momentul ceremoniei de trecere a Constantinei în rândul sfinților, mausoleul ei a devenit Bazilica Sfânta Costanța, ea fiind venerată ca sfântă.
http://fi.wikipedia.org/wiki/Hannibalianus#/media/File:144_Hanniballianus_18,5_mm_ext.jpg
   Hannibalianus în numismatică



Hagiografie


« Constantina Deum venerans 

Christoque dicata,Omnibus impensis devota mente paratis,Numine divino multum Christoque iuvante,
Sacravi templum victricis virginis 
Agnes »
(Iscripție atribuită papei Damaso I – secolul al IV-lea)


Bazilica Sfânta Costanța din Roma a fost inițial 

mausoleul Constantinei


Santa Agnese - mosaico Santa Agnese fuori le mura.jpg   Sfânta Agnesa din Roma [291-304]

Constantina cu numele de Constanța, este venerată ca sfântă de Biserica Catolică. Potrivit legendei, bolnavă incurabil, Constanța ar fi mers la mormântul Sfintei Agnesa din Roma [291-304], unde va fi vindecată miraculos; ca urmare a acestui miracol, Constanța s-ar fi convertit la creștinism.
http://en.wikipedia.org/wiki/Agnes_of_Rome#/media/File:2872-saint-agnes-domenichino.jpg
2872-saint-agnes-domenichino.jpg   Sfânta Agnesa din Roma [291-304]

Logodită cu un ofițer roman pe nume Gallus, acesta i-ar fi dat pe cei mai buni servitor ai săi, Sfinții Pavel și Ioan, când Gallus a trebuit s-o părăsească pentru a pleca la război. Constanța a avut două fiice din prima căsătorie, Attica și Artemia, care au fost educate în scopul convertirii la creștinism; ele au trăit ca fecioare și au construit prima Bazilică Sfânta Agnes din afara zidului, trăind până la moarte într-o casă din apropiere.



Moaștele Constanței și a celor două fiice ale ei, au fost așezate de papa Alexandru al IV-lea sub un nou altar în Sfânta Costanța; în secolul al XVI-lea au fost incluse pentru prima dată în martirolog, pe lista de martiri.
http://it.wikipedia.org/wiki/Basilica_di_Sant%27Agnese_fuori_le_mura#/media/File:Q17_Trieste_-_Basilica_di_Sant%27Agnese_2.JPG
   absida Bazilicii Sfânta Costanța 

din Roma de  din afara zidului

Ziua în care este venerată memoria Sfintei Constanța, este de 18 februarie; ea este adorată împreună cu fiicele ei pe  25 februarie și 25 iunie și singură, 19 septembrie. [8]

Note

Surse primare
·         Passio Artemii
·         Filostorgio, Epitome della  Storia ecclesiastica
·         Giuliano, Lettera agli ateniesi
Surse secundare
·         John Morris, Arnold Hugh Martin Jones, and John Robert Martindale, The prosopography of the later Roman Empire, Cambridge University Press, 1992, pp. 696-697, ISBN 0-521-07233-6.
·         DiMaio, Michael, "Vetranio (350 A.D.)", De Imperatoribus Romanis, 1996.

http://it.wikipedia.org/wiki/Basilica_di_Sant%27Agnese_fuori_le_mura#/media/File:RomaSAgneseInterno01.jpg
   interiorul Bazilicii Sfânta Costanța 

din Roma de  din afara zidului

http://fr.wikipedia.org/wiki/Excideuil
*'Excideuil localitate din Franța regiunea Acvitania, department Dordogne, arondisment Périgueux, canton  Isle-Loue-Auvézère

Toponimia

http://fr.wikipedia.org/wiki/Aquitaine#/media/File:Aquitaine_region_locator_map.svg
Localisation de Aquitaine  Acvitania


Este o formă veche a denumirii Exidolium așa cum era atestată în anul 5711.
http://en.geneanet.org/gallery/?action=detail&rubrique=portraits&id=2636454&desc=pauline_de_talleyrand_perigord&individu_filter=perigord
Pauline de Talleyrand- grand format

Périgord


Ca și Exideuil în Charente, originea numelui Exideuil datează dintr-un galic obscur Iccius sau Exito căruia i s-a opus sufixul galic – ialo, însemnând  poiană, câmp1,2. Iccio - este o rădăcină de termen și un nume gaulic3.

   harta spațiului de vorbire al limbii oc, al occitanei în sudul Franței și nordul Spaniei

În occitană, comuna poartă numele de Eissiduelh4.




Istorie 

http://fr.wikipedia.org/wiki/Excideuil#/media/File:Pointe_%C3%A0_cran_MHNT_PRE_2009.0.226.2.jpg
    Vedere a celor două părți ale aceluiași vârf de silex crestat, descoperit în peștera Bisericii.
La marginea de sud a văii Loue, la nivelul falezei Stâncilor fermecate, peștera Bisericii a descoperit urme ale activității umane în paleoliticul superior, prin prezența rocilor sculptate (cremene, jasp sau cristal de stâncă) 5.
http://en.geneanet.org/gallery/?action=detail&rubrique=portraits&id=2890115&desc=charles_de_talleyrand_perigord&individu_filter=perigord
grand format  Charles de Talleyrand-

Périgord

În Evul Mediu, istoricul localității Excideuil - fosta veche capitală a Périgord-ului verde6 - se confundă cu cea a castelului său ce a trecut prin mai multe mâini de mai multe ori. Francezi, englezi, catolici, protestanți, s-au succedat din secolul al XIV-lea până în secolul al XVI-lea.

   castelul din Excideuil

Senioria din Excideuil a devenit marchizat în anul 1613 pentru Daniel de Talleyrand. Descendenții lui au păstrat titlul până în anul 1890.
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:COA_Cardinal_de_Talleyrand-P%C3%A9rigord.svg?uselang=fr#/media/File:Blason_d%C3%A9partement_fr_Dordogne.svg
blazonul cardinalului Talleyrand  Blason département fr Dordogne.svg

Pe harta lui Cassini reprezentând Franța între anii 1756 și 1789, orașul este identificat cu numele de Exideuil. De la crearea comunelor, Excideuil a fost capitala raionului în intervalul 1790 - 1800.
http://en.geneanet.org/gallery/?action=detail&rubrique=portraits&id=4328888&desc=charles_maurice_de_talleyrand_perigorg
Talleyrand Perigorg   grand format

În anul 1823, vechea comumă Saint – Martin – la - Roche a fuzionat cu Excideuil. În anul 1863, comuna Excideuil s-a mărit cu (88 ha), din nou printr-o nouă sistematizare teritorială între comunele Saint – Martial - d'Albarède (la acea vreme cuprinzând Castelul Excideuil), Saint – Médard - d'Excideuil și Clermont - d'Excideuil (Legea din 4 martie 1863) 8
http://fr.wikipedia.org/wiki/Charles-Maurice_de_Talleyrand-P%C3%A9rigord#/media/File:Talleyrand_01.jpg
Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord, par Pierre-Paul Prud'hon, 1809 (Château de Valençay)[1].    Charles-Maurice de Talleyrand-

Périgord, pictat de Pierre-Paul Prud'hon, 1809 

(Castelul de Valençay)

Lista marchizilor de Excideuil


http://en.geneanet.org/gallery/?action=detail&rubrique=portraits&id=3400774&desc=marguerite_de_talleyrand_perigord&individu_filter=perigord
grand format    Margareta de Talleyrand Périgord

1613-1618 Daniel I. de Talleyrand (1618), primul marchiz de Excideuil, primul conte de Grignols
http://fr.wikipedia.org/wiki/Excideuil#/media/File:Blason_ville_fr_Exideuil_(Dordogne).svg
Blason de Excideuil   blazonul comunei Excideuil

1618-1644 Carol al II-lea de Talleyrand (spre 1596-1644), al II-lea marchiz, fiul său
http://en.geneanet.org/gallery/?action=detail&rubrique=portraits&id=3271925&desc=pauline_de_talleyrand_perigord&individu_filter=perigord
pauline de Talleyrand-   grand format

Périgord

1644-1670 Adrian Blaise de Talleyrand (1638-1670), al III-lea marchiz, fiul său
http://fr.wikipedia.org/wiki/Excideuil#/media/File:Excideuil_commanderie_St_Antoine_(4).JPG
   stabilimentul funciar aparținând ordinului religios și militar al templierilor

1670-1731 Jean al II-lea de Talleyrand (1642-1731), al IV-lea marchiz, fratele său

1731-1757 Jean - Charles de Talleyrand (1678-1757), al V-lea marchiz, fiul său
http://en.geneanet.org/gallery/?action=detail&rubrique=portraits&id=4562735&desc=edmond_de_talleyrand_perigord&individu_filter=perigord
Edmond de Talleyrand-  grand format

Périgord

1757-1775 Margareta de Talleyrand (1727-1775), fiica lui, s-a căsătorit cu vărul ei Gabriel al II-lea de Talleyrand-Périgord, conte de Grignols
http://en.geneanet.org/gallery/action=detail&rubrique=portraits&id=4433751&desc=alexandre_edmond_de_talleyrand_perigord&individu_filter=perigord
Alexandre Edmond de grand format
Talleyrand- 

Périgord 

1775-1829 Ilie-Carol I de Talleyrand-Perigord (1754-1829), primul Duce de Périgord în anul 1816, fiul său
http://en.geneanet.org/gallery/?action=detail&rubrique=portraits&id=3696800&desc=charles_daniel_talleyrand_perigord&individu_filter=perigord
grand format  Carles-Daniel Talleyrand- 
Périgord 

1829-1879 Ilie-Carol al II-lea de Talleyrand-Perigord (1788-1879), al II-lea Duce de Perigord, fiul său
http://en.geneanet.org/gallery/?action=detail&rubrique=portraits&id=3541035&desc=napoleon_louis_de_talleyrand_perigord&individu_filter=perigord
grand format   Napoleon-Louis de Talleyrand-Perigord 

1879-1883 Ilie-Roger de Talleyrand-Perigord (1809-1883), al III-lea și ultimul Duce de Perigord, fiul său
http://en.geneanet.org/gallery/?action=detail&rubrique=portraits&id=3540912&desc=archambaud_de_talleyrand_perigord&individu_filter=perigord
Archambaud de 
Talleyrand-Perigord   grand format

1883-1890 Cécilia de Talleyrand-Perigord (1854-1890), doamnă de Excideuil și de Grignols, nepoata sa
http://en.geneanet.org/gallery/?action=detail&rubrique=portraits&id=3472839&desc=augustin_de_talleyrand_perigord&individu_filter=perigord
Augustin de 
Talleyrand-Perigord  

acestei familii îi aparține celebrul ministru Charles – Maurice de Talleyrand – Périgord (1754 - 1838), prinț de Bénévent și duce de Talleyrand.
http://en.geneanet.org/gallery/?action=detail&rubrique=portraits&id=3418923&desc=charlotte_elisabeth_alix_sara_sari_de_talleyrand_perigord&individu_filter=perigord
Charlotte Elisabeth Alix Sara SARI de Talleyrand – Périgord   

http://ro.wikipedia.org/wiki/Flavius_Magnus_Magnentius#/media/File:Double_Centenionalis_Magnentius-XR-s4017.jpg


** Dublu centenionalis emis sub Magnențiu; avers: D N MAGNEN-TIVS P F AVG, capul gol, spre dreapta, bust drapat și cu platoșă; revers: SALVS DD NN AVG ET CAES, Α-Ω, de o parte și de alta a Crismei[1] Chi-rho; în exergă, marca monetăriei din Ambianum (Amiens): AMB
Flavius Magnus Magnentius, cunoscut ca și Magnențiu, (n. 303, la Samarobriva[2] (Amiens), în Gallia Belgica – d.11 august 353, la Lugdunum, Gallia Lugdunensis) uzurpă titlul imperial roman între 18 ianuarie 350 și 11 august 353.

http://tr.wikipedia.org/wiki/Magnentius#/media/File:Impero,_magnezio,_multiplo_d%27oro_(treviri),_300-302.JPG
Impero, magnezio, multiplo d'oro (treviri), 300-302.JPG   solidus emis de Flavius Magnentius

Cuprins

·         1 Biografie
·         2 Note
·         3 Vezi și
·         4 Legături externe

Biografie

http://fr.wikipedia.org/wiki/Magnence#/media/File:148_Magnentius.jpg
Image illustrative de l'article Magnence   ae emis de Magnentius 

Flavius Magnentius s-a născut la Amiens (Samarobriva), în [anul] 303. A fost făcut prizonier de tânăr și intră în serviciul romanilor, devenind căpitan al gărzilor împăratului Constant I.
S-a proclamat împărat la Augustodunum[3] (Autum) în [anul] 349, și l-a bătut pe Constant care a pierit în fuga sa survenită în [anul] 350.
Mergând asupra Romei, l-a învins și l-a ucis pe Nepoțian[4], un alt uzurpator, și i-a propus lui Constanțiu al II-lea să-l recunoască Împărat al Occidentului.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Monograma_lui_Isus_Cristos#/media/File:Labarum.svg
  Crisma 1.


Memoria acestui împărat a rămas de rușine datorită politicii religioase pe care a dus-o sub domnia sa. Într-adevăr, Magnențiu este un păgân convins[5], care restaurează templele și pune să se celebreze, cu mare pompă, sacrificiile nocturne, pe care le interzise Constant, în [anul] 341. Pragmatic, nu persecută creștinii și cere să fie gravată Crisma pe unele dintre monedele pe care le emite, pentru a se reconcilia cu autoritățile Bisericii. Totuși, la Roma, îi favorizează pe față pe susținătorii vechii religii numind doar păgâni în posturile sus-puse (prefectură urbană, …). Sacrificiile în onoarea Cybelei își refac prezența din [anul] 350, pe colina Vaticanului; s-a găsit o dedicație a unui preot păgân în care îi mulțumește lui Magnențiu că a pus capăt « lungii nopți » creștine, care, potrivit acestuia, s-a abătut asupra Romei.
http://es.wikipedia.org/wiki/Iliria#/media/File:Illyricum_(Imperium_Romanum).png
Iliria en el Imperio romano   Iliria în Imperiul Roman - colorată cu galben

Constanțiu al II-lea se îndreaptă rapid asupra lui Magnențiu și-l bate la Mursa[6] pe Drava, în Iliria și-l constrânge să fugă. Magnențiu se sinucide la Lugdunum (Lyon), în [anul] 353.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cybele#/media/File:Cybele_formiae.jpg
zeița frigiană Cybelei   

După căderea uzurpatorului, Constanțiu, adept al arianismului și persecutor al creștinilor niceeni, al evreilor și al păgânilor, revine aupra deciziilor lui Magnențiu printr-un edict lapidar, datat la 23 noiembrie 353: « Să fie abolite sacrificiile nocturne celebrate la porunca lui Magnențiu, iar un asemenea desfrâu nelegiuit să fie de acum înainte respins ».
http://es.wikipedia.org/wiki/Cibeles#/media/File:Tetradrachm_Smyrna_160-150_obverse_CdM_Paris.jpg

tetradrahmă de argint din Smirna cu efigia Cibelei 

   încoronate

Note

2.  ^ Samarobriva este numele actualului oraș Amiens, în epoca galo-romană.
3.  ^ Augustodunum (Autun) a fost fondat în timpul domniei lui Augustus, în 15 î.Hr., în Galia.
4.  ^ Nepoțian, (Flavius Popilius Nepotianus), este nepot al lui Constantin I și consul în 336.
5.  ^ dacă credem izvoarele antice provenind de la Zosim și Philostorgius.

6.  ^ Mursa a fost un oraș roman, întemeiat de Traian, pe locul unde în prezent se află orașul Osijek, în Croația.



Vetranio
http://fr.wikipedia.org/wiki/V%C3%A9tranion#/media/File:151_Vetranio.jpg
http://ro.wikipedia.org/wiki/Monograma_lui_Isus_Cristos#/media/File:Maiorina-Vetranio-siscia_RIC_281.jpg

 Labarum reprezentat pe o 
monedă. Avers: Vetranio, bust drapat, împlătoșat, 
cap laureat spre dreapta; circular: D N VETRA-
NIO P F AVG; [1] revers: circular, CONCORDIA MILITVM [2] împăratul în picioare, spre stânga, în haine militare, 

ține în fiecare mână câte un labarum; un A, în 


câmpul din stânga; o stea deasupra capului 


împăratului; semnul primei oficine 


monetăriei din Siscia, • ASIS *, în exergă.


Vetranio (Vetranio limba latină)

Uzurpator roman
http://de.wikipedia.org/wiki/Vetranio#/media/File:Solidus_Vetranio.jpg
  solidus emis de Vetranio

Piesă monetară purtând efigia lui Vetranio.

Domnie                  1 martie 350 - 25                                                     decembrie 350 (~ 10 luni)
                                Dacia
Împărat                  Constantius al II-lea
Co – uzurpator cu Magnențiu și Magnus 
http://es.wikipedia.org/wiki/Vetranio#/media/File:151_Vetranio.jpg
  ae emis de Vetranio

Decențiu****

Uzurpat de Nepotian (în iunie 350)
Biografie

Nașterea              în  Moesia

Decesul                circa 360

Vetranio (în limba latină: Vetranio1) este un general creștin al legiunilor Dunării. El s-a ridicat împotriva lui Constanțiu al II-lea în [anul] 350 în timpul revoltei lui Magnențiu. Istoricii contemporani îl descriu ca o persoană incultă și limitată în gândire2.
http://www.google.fr/imgres?imgurl=http%3A%2F%2Ftopnews.in%2Flaw%2Ffiles%2Fserbia_map-1.gif&imgrefurl=http%3A%2F%2Fwww.topnews.in%2Flaw%2Fregion%2Fserbia&h=300&w=300&tbnid=whuv7XZstyutsM%3A&zoom=1&docid=n54sH423_DTDAM&ei=oGo7VcTqDIfMOoicgOgO&tbm=isch&iact=rc&uact=3&dur=783&page=3&start=17&ndsp=8&ved=0CGkQrQMwEQ
   Serbia

Ei au făcut un pact și au mărșăluit împotriva lui Constantius al II-lea. Dar acesta a făcut un « pact secret » cu Vetranio spunându-i că era gata să împărtă imperiul și pentru a negociea, îl invită în Moesia (în prezent Serbia).
Dar legiunile lui Vetranio au fost mituite și trecură de partea cealaltă. Forțat să se predea, el a fost exilat la Bursa în Asia, pe țărmul mării Marmara.
http://www.google.fr/imgres?imgurl=http%3A%2F%2Fwww.cosmovisions.com%2Fcartes%2FMer-Marmara.jpg&imgrefurl=http%3A%2F%2Fwww.cosmovisions.com%2FMerMarmara.htm&h=365&w=580&tbnid=GCrwR5FWWUEheM%3A&zoom=1&docid=eYDU_PP_fTQitM&ei=gms7VcnLO8XUOY2RgMgN&tbm=isch&iact=rc&uact=3&dur=623&page=5&start=32&ndsp=9&ved=0CKkBEK0DMCg
    Bursa și marea Marmara


Note
↑ Surse cu privire la existența și moartea lui Vetranio:
Eutropius: Quem grandaevum iam et cunctis amabilem diuturnitate et felicitate militiae ad tuendum Illyricum principem creaverunt, virum probum et morum veterum ac iucundae civilitatis, sed omnium liberalium artium expertem adeo, ut ne elementa quidem prima litterarum nisi grandaevus et iam imperator acceperit. (Eutropius, X,11)
·         Aurelius Victor : ...quia Vetranio litterarum prorsus expers et ingenio stolidior idcircoque agresti vecordia pessimus, cum per Illyrios peditum magisterio milites curaret, dominationem ortus Moesiae superioris locis squalidioribus improbe occupaverat. (Aurelius Victor, Caesares 41, 26) et Aurelius Victor, Epitome de Caesaribus 41,25 : quem Constantius non post multos dies regno exuit, grandaevae aetati non vitam modo, sed etiam voluptarium otium concedens. Fuit autem prope ad stultitiam simplicissimus.

1.  "prope ad stultitiam simplicissimus" et "omnium liberalium artium expertem".

Decentius

Image illustrative de l'article Magnus DecentiusSestert de bronz cu efigia lui Decentius

Uzurpator roman


Domnia                          349/18 ianuarie 350-                                               18 Aug 353 (~ 3 ani)
Imperiul Roman de West / Galia

Împărat                           Constant I și Constanțiu 

                                          al II-lea

                                                                                                                                                                                                             apoi Constanțiu al II-lea 

                                         de unul singur 

Co - uzurpatori              Vetranio (350) și                                                      Magnențiu
Uzurpat de                      Nepoțian (iunie 350)

Biografie

Nume de naștere             Magnus Decențiu

Deces                               18 august 353 - Sens  

                                          (Lyon)

Magnus Decentius (Decențiu), uzurpator roman, a murit pe 18 august 353 la Sens.

Decențiu, ca și fratele său Flavius ​​Magnențiu, este un uzurpator al puterii imperiale în timpul lui Constant I și a lui Constanțiu al II-lea.

Când Magnențiu ia puterea în Autun, în ianuarie 350, el l-a alungat, apoi l-a ucis pe Constant I și a devenit singurul împărat în prefectura Galia și Italia. În [anul] 351, el îl numi pe fratele său Decențiu Cezar cu misiunea de a apăra limesu-ul renan. Decențiu este numit consul în [anul] 352 cu Magnențiu, apoi în [anul] 353.

Decențiu nu a reușit să stopeze o invazie a francilor, veniți să atace limesul renan la cererea lui Constantius al II-lea, pentru a le împărți armatele celor doi uzurpatori. Învins în bătălia de la muntele Seleucus din 3 iulie 353 (în prezent Montsaleon în Alpii de sus), el a mers la Trèves, dar accesul îi este refuzat. El s-a refugiat atunci în Sens și aflând despre înfrângerea și sinuciderea fratelui său în Lyon, se spânzură pe 18 august.

Referințe

(la) Ammianus Marcellin, Res Gestae, XVI, 12, 4

(la) Eutropius, Breviarium ab urbe condita 10, 12

(en) Zosimus, Istorie nouă 2, 45

(de) Bruno Bleckmann, « Decentius, Bruder oder 

Cousin de Flavius ​​Magnus Magnentius? » În 

Göttinger Forum für Altertumswissenschaft, 2 

(1999), p. 85-87 (PDF, 105 kB) « Decentius, - 

frate sau văr cu Magnențiu ? »

(en) Michael DiMaio, Flavius ​​Magnus 

Magnentius (350-353 d. Hr.) și Decentius (351-353 d.Hr.).

Pentru a se înțelege mai bine cum a putut familia Gall (cu varianta latină Gallus) să ajungă să locuiască de mai multe secole lângă București, va trebui să facem un salt de 10 secole peste timp, dincolo de vremea Cezarului Constanțiu Gallus, a cărui fiică rămăsese să însoțească din Caeni Gallicani, în Bitinia până la Roma, cortegiul funerar aducând-o pe mama ei pe ultimul drum.


Acest articol nu-i va prezenta cu claritate, de o manieră indubitabilă pe Comneni ca având o continuitate pe același spațiu geografic din București sau împrejurimi, tocmai fiindcă Imperiul Otoman era în plină ofensivă.

Din punct de vedere istoric va limpezi perioada de sfârșit a domniei domnitorului Vlad Țepeș, în ceea ce privește sfârșitul celei mai lungi domnii, referitor la alianțele militare, deși nu dispunem de acte oficiale ce vor susține aceste puncte de vedere.

http://fr.wikipedia.org/wiki/Vlad_III_l%27Empaleur#/media/File:Maison_de_Vald_Dracul.JPG
  casa natală din Sighișoara a lui Vlad Țepeș

Vorbind despre domnitorul Țării Românești Vlad Țepeș, august 1456 - decembrie 1462 arăt că momentul istoric ales este acela al acestei domnii.
Pe ansamblu, domnia acestui vestit voievod, însemnă și o mare manipulare în masă chiar și după scurgerea a 500 de ani. Este așadar salutară o astfel de intervenție, menită să arunce o nouă lumină asupra politicii externe a lui Vlad Țepeș. Subscriu celor afirmate în articolul “Domnitorul Vlad Țepeș, subiect al manipulării de peste 500 de ani”
http://it.wikipedia.org/wiki/Vlad_III_di_Valacchia#/media/File:Coat_of_arms_of_Wallachia.svg
Stemma   blazonul lui Vlad Țepeș

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/domnitorul-vlad-epe-subiect-al-manipul-rii-500-ani
Pentru a-i fi mai bine înțeleasă noua apropiere de Imperiul Roman de Trapezunt, vom prezenta preocuparea central a acestui domnitor:
Desigur că aspectul cel mai important al domniei lui Vlad Ţepeş este politica sa externă, care nu trebuie redusă doar la campaniile militare. El a trăit ca refugiat politic sau ostatic mulţi ani în ambele ţări suzerane, în Ungaria şi în Imperiul Otoman. Astfel, el a conştientizat foarte bine statutul Ţării Româneşti şi poziţia domnului ei pe plan internaţional. Nu degeaba s-a străduit el să se impună în faţa solilor străini ca un principe care trebuie să fie tratat cu respectul cuvenit. Legendele consemnează anecdotic mai multe acţiuni în acest sens. Este demn de remarcat faptul că întotdeauna el se numeşte „mare stăpânitor“, comparabil ca rang şi poziţie cu ceilalţi mari stăpânitori! Un sol al regelui Mathias Corvin este onorat cu multe daruri deoarece a ştiut să vorbească potrivit şi i-a arătat respectul cuvenit.
http://it.wikipedia.org/wiki/Vlad_III_di_Valacchia#/media/File:VladOriginal.jpg
  Vlad Țepeș portret

Potrivit legendei, Ţepeş i-ar fi spus: „Tu într-adevăr poţi să umbli în solie de la stăpânitorii cei mari, la alţi stăpânitori mari, pentru că eşti învăţat de stăpânitorul tău cum să vorbeşti cu stăpânitorii cei mari. Alţii însă să nu îndrăznească, ci mai întâi vor fi învăţaţi cum să stea de vorbă cu stăpânitorii cei mari“ (Ioan Stăvăruş, Povestiri medievale despre Vlad Ţepeş – Draculea. Studiu critic şi antologie, ediţia a II-a revăzută, Editura Univers, Bucureşti, 1993, p. 137-138). Este o egalitate la care a aspirat în ciuda statutului internaţional al Ţării Româneşti.
Duşman al turcilor? Doar când avea interesul

http://it.wikipedia.org/wiki/Vlad_III_di_Valacchia#/media/File:Vlad_Tepes_001.jpg
Vlad Țepeș portret   Vlad Tepes 001.jpg

Situată între Imperiul Otoman şi regatul Ungariei, Ţara Românească a avut rolul unui stat tampon între cele două puteri. Această poziţie i-a fost favorabilă atâta timp cât cele două puteri erau într-un oarecare echilibru politic şi militar.
Ungaria a jucat rolul de factor de echilibru în regiune, rol dovedit de efectele dispariţiei sale după bătălia de la Mohacs, din 1526. Atât regele Ungariei, cât şi sultanul otoman pretindeau rolul de suzerani ai domnilor Ţării Româneşti. Această suzeranitate se manifesta în primul rând prin impunerea unui domnitor care „asculta“, adică era credincios. În funcţie de interesele lor în Ţara Românească, precum şi de preponderenţa militară a uneia sau a alteia dintre cele două puteri în bazinul Dunării de Jos, domnitorul era pus fie de turci, fie de unguri.
http://it.wikipedia.org/wiki/Vlad_III_di_Valacchia#/media/File:Die_geschicht_dracole_waide_-_10.png
  Vlad Țepeș portret  

În perioadele de pace dintre cele două puteri era acceptat oficial un regim al dublei suzeranităţi. Potrivit tratatelor de pace, domnitorul român trebuia să asculte şi să plătească tribut sultanului şi, în acelaşi timp, să asculte de regele Ungariei. De fapt, acest regim al dublei suzeranităţi, funcţiona neoficial şi în cea mai mare parte a perioadelor de conflict între cele două puteri (exceptând perioadele în care conflictul militar se desfăşura în Ţara Românească sau în imediata ei vecinătate).
Aproape întotdeauna domnul pus în funcţie de turci, se străduia să depună sau să promită omagiul faţă de regele Ungariei prin intermediul unei solii secrete. La fel, domnitorul instalat de unguri căuta să aibă relaţii bune cu turcii acceptând plata tributului.
http://nl.wikipedia.org/wiki/Vlad_Dracula#/media/File:Theodor_Aman_-_Vlad_the_Impaler_and_the_Turkish_Envoys.jpg

   Vlad Ţepeş primindu-i pe diplomații turci

În vara anului 1456, Vlad Ţepeş a urcat pentru a doua oară pe tron, de această dată cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara, care pregătea cruciada antiotomană de la Belgrad. Încă de prin 1452 Vlad era ţinut de Iancu în sudul Transilvaniei ca element de presiune asupra domnitorului Vladislav al II-lea. Momentul mult aşteptat a venit cu ocazia conflictului deschis cu turcii, deoarece Iancu dorea să îşi asigure flancul estic. Instalat de Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş se recunoştea vasal al regelui Ungariei, Ladislau V Postumul. După moartea marelui căpitan la sfârşitul lui august 1456, răpus de ciumă după victoria asupra turcilor, Ţepeş s-a reorientat către relaţii tributare cu Imperiul Otoman. Cel puţin în 1457 şi 1458 el a mers personal la sultan să i se închine şi să predea tributul.
http://fabpedigree.com/s013/f662162.htm
Claudine Susanne RHEDEY (RHEDY) de KIS-RHEDE
Click here to read about Tim Dowling, a blemish on genealogy.

 Husband/Partner:       Alexander Paul Ludwig Constantine (Duke) of WUERTTEMBERG 
 Child:       Franz (Francis) (1st Duke) of TECK

____________________________________________________________________________
/-- Janos RHEDEY (Count) de KIS-RHEDE   +&&&> [ 255 ,WHA,RVTQ,&]
/-- Janos RHEDEY (Count) de KIS-RHEDE
/  \-- Margit (Princess) of KORNIS-SZENTP   +====> [ 5]
/-- Laszlo RHEDEY (Count) de KIS-RHEDE
/  \-- Erzsebet (Princess) of MACSKASY   +====> [ 255 ,gc,rtm,&]
/-- Mihaly (Count) RHEDEY de KIS-RHEDE  (1720 - 1791)
/  \-- Maria (Princess) of THOROCZKAY (TOROCZKAY)   +====> [ 255 ,gc,rtm,&]
/-- Laszlo (Count) RHEDEY de KIS-RHEDE  (1775 - 1835)
/-- Laszlo (Baron) of BANFFY   +====> [ 6]
/-- Boldizsar (Baron) of BANFFY  (Hungary)
/  \-- Judith DANIEL de VARGYAS   +====> [ 6]
\-- Terezia BANFFY de LOSONCZ  (1740 - 1807)
/  \-- Krisztina (Baroness) KEMENY   +&&&> [ 255 ,WHA,RVTM,&]
Claudine Susanne RHEDEY (RHEDY) de KIS-RHEDE
/-- Gyorgy (Gergely; Baron) INCZEDY de NAGY-VARAD   +====> [ 5]
/-- Gregor (Baron) INCZEDY de NAGY-VARAD  (? - 1816)
/  \-- Agnes KENDEFFY de MALMOLIZ   +====> [ 255 ,gc,rtm,&]
\-- Agnes (Baroness) INCZEDY de NAGY-VARAD  (1788 - 1856)
/-- Peter BARCSAY (de NAGY-BARCSA)   +====> [ 8]
\-- Karolina BARCSAY de NAGY-BARCSA  (? - 1810)
/-- Simon BOER de KOPACSEL   +====> [ 4]
\-- Anna Boer de KOPACSEL
OR: Terez (Baroness) INCZEDY of NAGY-VARAD
\-- Barbara HENTER de SEPSI-SZENT-IVAN
Un important pion în cruciada Papei

Situaţia s-a schimbat radical în 1459. Conflictul nu s-a deschis imediat. Domnitorul a motivat întârzierea plăţii tributului prin pagubele produse de războaiele cu saşii şi ungurii din Transilvania şi a amânat închinarea personală invocând riscul de a fi înlocuit din domnie de pretendenţii sprijiniţi de Ungaria în timpul unei eventuale călătorii.
http://fabpedigree.com/s007/f297297.htm
The PEDIGREE of
Krisztina (Baroness) KEMENY

     aka Christina KEMENY (KENY) de MAGYAR-GYERO-MONOSTOR


We don't stop playing because we grow old; we grow old because we stop playing.

 Husband/Partner:       Boldizsar (Baron) of BANFFY 
 Child:       Terezia BANFFY de LOSONCZ

____________________________________________________________________________
/-- Janos KEMENY de MAGYAR-GYERO-MONOSTOR   +====> [ 2]
/-- Balthazar KEMENY de MAGYAR-GYERO-MONOSTOR
/  \-- Anna SARMASAGHY de SARMASAG   +====> [ 1]
/-- Janos KEMENY (de MAGYAR-GYERO-MONOSTOR)
\-- Sophia TORNYAY de TORNYAFALVA   +====> [ 1]
/  or: prob. not Anna LAZAR de SZARHEGY, q.v.
/-- Simon KEMENY de MAGYAR-GYERO-MONOSTOR  (1633 - 1675)
\-- poss.  Anna LONYAY   +==&=> [ 255 ,HG,RVTXQ,&]
/  or: Zsusza KALLAY de NAGY-KALLO
/-- Simon (Baron) KEMENY de MAGYAR-GYERO-MONOSTOR  (? - 1722)
/-- Gyorgy II (Baron) PERENYI de PERENY   +&&&> [ 255 ,WHA,RVTM,&]
/-- Imre III (Baron) PERENYI
/  \-- Zsuzsanna MELITH (de BREBIR)   +====> [ 1]
\-- Katalin PERENYI  (? - 1693)
/  \-- Katalin FORGACH de GHYMES   +====> [ 255 ,gc,rtm,&]
Krisztina (Baroness) KEMENY
/-- Peter VAY (de VAJA)   +====> [ 2]
/-- Adam VAY (de VAJA & Ibrany)  (1686 - 1719)
/  \-- Anna ZOLTAN (de CSEPE)   +====> [ 2]
\-- Anna VAY (de VAJA & Ibrany)  (? - 1736)
/-- Laszlo FEKETE   +====> [ 1]
\-- Erzsebet FEKETE de NAGY-IVANY
/-- Ferencz ASZALAY
\-- Erszebet ASZALAY
\-- Borbala MOCSARY
De fapt, în 1459, resturile despotatului sârb au fost cucerite de către turci, care au transformat Serbia în paşalâc. Acest episod a marcat puternic boierimea munteană, care se temea de urmări similare pentru Ţara Românească. Paşalâcul însemna pierderea tuturor privilegiilor şi averilor boiereşti. Această teamă i-a adunat pe boieri în jurul lui Vlad Ţepeş şi împreună au decis lupta antiotomană!
http://fabpedigree.com/s057/f378376.htm
The PEDIGREE of
Anna LONYAY


This space for rent! :-)

 Husband/Partner:       Janos KEMENY (de MAGYAR-GYERO-MONOSTOR) 
 Possible Child:       Simon KEMENY de MAGYAR-GYERO-MONOSTOR 
 Alternative Mother of Possible Child:       Zsusza KALLAY de NAGY-KALLO

__________________________________________________________________________________
/-- Istvan LONYAY de NAGY-LONYA  (1547 - 1615)
/-- Zsigmond (Baron) of LONYAY  (1593 - 1652)
/-- Istvan II BATHORI   +==&=> [ 255 ,HG,RVTXQ,&]
/-- Janos VII BATHORI
/  \-- Dorottya WARDAY de KISVARDA   +====> [ 1]
/-- Peter IV BATHORI
/  \-- Borbala SZOKOLY de SZOKOLY
/-- Elek BATHORY de SOMLYO
/  \-- Borbala GERESI de NAGY-GERES
\-- Katalin BATHORY de SOMLYO
/  \-- Anna JAKCHY de KUSALY
Anna LONYAY
/-- Tamas VARKOCS
/-- Marko VARKOCS de NOPSITZ  (? - 1603?)
\-- Margit (Baroness) VARKOCS  (? - 1644)
/-- Albu GOLESCU di VIEROSI
\-- Zinca
/-- Mihnea I `the Bad' of DRACULA   +====> [ 255 ,gc,rtm,&]
/-- Mircea III (II; Prince) of DRACULA
/  \-- Smaranda SZAPOLYA  (? - 1485?)
/-- Milos `Voda'  (? - 1577?)
/-- Peter III `the Poisoner' of MOLDAVIA   +====> [ 1]
/  \-- Maria Despina of MOLDAVIA
\-- Irini
\-- Irini SZEKELY
Era în acel moment un context favorabil pe plan internaţional, care le conferea susţinătorilor luptei antiotomane o oarecare siguranţă. La Mantova, Papa Pius al II-lea a plănuit organizarea unei ample cruciade antiotomane, în care un rol important îi revenea Ungariei conduse de tânărul rege Mathias Corvin.
http://fabpedigree.com/s006/f216102.htm
The PEDIGREE of
Mihnea I `the Bad' (Prince) of DRACULA

     `the Angry'
     Born:   ?   Died:  1510


A small group of thoughtful people could change the world. Indeed, it's the only thing that ever has.

 Wives/Partners:       Smaranda SZAPOLYA   ;   Voica IZVORANI 
 Children:       Mircea III (II; Prince) of DRACULA   ;   Ruxandra DRACULA

____________________________________________________________________________
/-- Alexander I (7th Voivode) of VALACHIA   +====> [ 132]
/-- Radu (I) `the Black' (9th Voivode) of VALACHIA
\-- Klara de DOBOCA
/  or: Maria
/-- Mircea I `the Old' (11th Voivode) of VALACHIA
/  \-- Kaliphie (Calinica)
/-- Vlad II (III) DRACUL (Governor) of TRANSYLVANIA
/  \-- Maria TOLMAY (TOMAY)
/-- Vlad IV (III) `the Impaler' (Voivode) of WALLACHIA
/-- Roman I (Prince/Voivode) of MOLDAVIA
/-- Alexandru `the Kind' (Prince/Hospodar) of MOLDAVIA
/  \-- Anastasia  (? - 1408)
\-- Cnejna (Cneajna) (Princess) of MOLDAVIA
/-- Jerzy JAGELLON (Prince) of PODOLSK   +====> [ 255 ,gc,rtm,&]
\-- poss.  Anna of PODOLIA
or: Margit BANFFY (1st wife / dau of Istvan Banfi de ALSOLINDVA)
or: Marina (4th wife)
OR: poss. Ryngajla of LITHUANIA   +====> [ 255 ,gc,rtm,&]
/  \-- Anastasia of MOLDAU
Mihnea I `the Bad' (Prince) of DRACULA
/-- Lorand SZILAGYI (de HOROSZEG)   +====> [ 1]
/-- Miklos SZILAGYI  (? - 1408+)
/-- Bernolt Laszlo SZILAGYI  (? - 1436+)
/-- Osvat SZILAGYI
/  \-- Katalin BELLYENI  (? - 1440+)
\-- Jusztina SZILAGYI of MOLDAVIA
\-- Agota SZERI-POSA
Dacă transformarea Serbiei în paşalâc şi pericolul similar pentru Ţara Românească au ridicat problema raporturilor viitoare cu Poarta, planul de cruciadă de la Mantova a fost factorul decisiv pentru Vlad Ţepeş şi boierii săi. Trebuie reţinut faptul că, la fel ca şi în cazul altor domnitori români care au luptat cu turcii, contextul internaţional favorabil i-a antrenat pe români în lupta antiotomană. Este o falsă şi permanentă teorie în istoriografia noastră potrivit căreia românii au luptat singuri cu turcii şi au apărat Europa.
http://fabpedigree.com/s094/f303398.htm
The PEDIGREE of
Alexander I (7th Voivode) of VALACHIA

     aka Mikolaj Aleksander BASARAB; aka Nicolae II Alexandru
     Born:  abt. 1301    Died:  abt. 1360 (or '64?)


"People will not look forward to posterity who never look backward to their ancestors."

 poss. Wives/Partners:       Klara de DOBOCA   ;   Maria   ;   (1st) Maria Lackfy   ;   (3rd) Margit Dabkai 
 Children:       Anna Slava BASARABA of VALACHIA   ;   Elisabeth (Elisaveta) BASSARABA   ;   Radu (I) `the Black' (9th Voivode) of VALACHIA   ;   Vlaicu I   ;   Vlad I

_______________________________________________________________________________________
/-- prob.  Genghis Great KHAN of M.   +====> [ 125]
/  OR: poss. Chilger of the MERKIDS
/-- Juchi (Juji Jochi Dzoczi Djouchi Djudji) KHAN
/  \-- Borte UJIN   +====> [ 2]
/-- Batu `the Splendid' (1st/2nd) KHAN of the GOLDEN HORDE
\-- Oki Fujin Khatun QONQIRAT   +====> [ 120]
/  or: (aka?) Sorqan of the QUNQUIRAT
/-- Toqoqan (Tutukan) KHAN
/  \-- Borakchin
/-- poss.  Mongke Temur (5th) KHAN of the GOLDEN HORDE
or: (NN), a Boyar of BULGARIA
/-- Buka-Timur   +====> [ 127]
/  \-- daughter of Buka-Timur
/-- Thocomerius (Voivode) of WALLACHIA  (? - 1330?)
/-- Basarab (I) `the Great' (6th Voivode/Prince) of VALACHIA
OR: Not! Ioana Basarab of VALACHIA [alt ped]   +==&=> [ 255 ,wha,rVXQD,&]
/-- Radu-Negru, a Boyar
/-- Litovoi (1st Voivode) of WALLACHIA
/-- Seneslav (2nd Voivode) of WALLACHIA  (? - 1273+)
/-- Barbat (Voivode) of WALLACHIA  (? - 1290+)
/  \-- Ana, dau. of Barbat WALLACHIA
Alexander I (7th Voivode) of VALACHIA
\-- (NN; Anna?), 2nd wife
or: Margit DOBOKAI, q.v.
Potenţialul militar al Ţării Româneşti era prea redus pentru a putea face faţă singură pericolului otoman pe termen mediu şi lung. Iar Vlad Ţepeş şi boierii săi erau conştienţi de acest potenţial.
Campania din sudul Dunării din iarna 1461-1462 era un act integrat cruciadei plănuite la Mantova. În primul rând, se urmărea slăbirea liniei defensive otomane de pe linia Dunării, fiind distruse cele mai multe puncte de trecere a Dunării. Pe de altă parte,  jefuirea regiunilor sud-dunărene de către oastea lui Vlad Ţepeş le oferea oştenilor o plată anticipată pentru greul ce urma să vină.

http://fabpedigree.com/s012/f150997.htm
The PEDIGREE of
Ioana Basarab (I) `the Great' (6th Voivode/Prince) of VALACHIA [alt ped]

     eponym of Bessarabia
     Born:   ?   Died:  1340



 poss. Wives/Partners:       (NN; Anna?), 2nd wife   ;   Margit DOBOKAI 
 Possible Children:       Teodora BASSARABA   ;   Alexander I (7th Voivode) of VALACHIA 
 Alternative Father of Possible Children:       Basarab (I) `the Great' (6th Voivode/Prince) of VALACHIA

____________________________________________________________________________
/-- Juchi KHAN   +====> [ 126]
/-- Batu `the Splendid' (1st/2nd) KHAN of the GOLDEN HORDE
\-- Oki Fujin Khatun QONQIRAT   +====> [ 120]
/  or: (aka?) Sorqan of the QUNQUIRAT
/-- Toqoqan (Tutukan) KHAN
/  \-- Borakchin
/-- Mongke Temur (5th) KHAN of the GOLDEN HORDE
/  \-- daughter of Buka-Timur   +====> [ 128]
/-- Tochtu (KHAN) of the GOLDEN HORDE  (? - 1312+)
/-- Nachia KOREGEN   +====> [ 120]
/-- Saljidai Koregen QONQIRAT
\-- Oljei KHATUN
/  \-- Kelmish-Aqa KHATUN   +====> [ 128]
Ioana Basarab (I) `the Great' (6th Voivode/Prince) of VALACHIA [alt ped]
/-- Michael VIII Dukas Angelos Komnenos PALAEOLO.   +==&=> [ 255 ,gc,VtmXQD,&]
/-- Andronicus II Dukas Angelos Komnenos PALAIOLOGUS
/  \-- Theodora (EMPRESS) of BYZANTIUM   +==&=> [ 255 ,,XQD,&]
\-- Maria PALAIOLOGINA (Princess) of BYZANZ  (1298?? - ?)
/-- Wilhelm VII (Marquis) of MONTFERRAT   +==&=> [ 255 ,WHa,Rv,&]
\-- poss.  Yolande (Heiress) of MONTFERRAT  (? - 1342?)
or: poss. (NN), mistress
/-- Alfonso X (King) of CASTILE (& Leon)   +&&&> [ 255 ,WHA,RVTQ,&]
\-- Beatriz de CASTILLE  (1254 - 1280+)
\-- Violante (Yolande Jolante) of ARAGON   +==&=> [ 255 ,HAG,RVQ,&]
Este impresionant inventarul riguros al turcilor ucişi în această campanie: 23.884. Era ţinută evidenţa pe fiecare sat sau oraş pârjolit de oastea munteană! La 11 februarie 1462, Vlad Ţepeş îl informa pe suzeranul său, regele Ungariei, Mathias Corvin, despre succesul campaniei sale şi îi trimitea un catastif cu numărul celor ucişi. Ecoul a fost impresionant la curtea de la Buda, dacă un funcţionar de rang inferior de la trezoreria maghiară a considerat necesar să îl informeze pe un perceptor de dări dintr-un comitat din nordul Ungariei că voievodul Dracula a ucis 24.000 de ­turci (Arhivele Naţionale Maghiare, DL 70267).
http://fabpedigree.com/s016/f316476.htm
The PEDIGREE of
Michael VIII Dukas Angelos Komnenos PALAEOLOGUS

     EMPEROR in CONSTANTINOPLE; (Regent for the young Theodore II, whom he blinded and deposed)
     Born:  1225    Died:  1282


We don't stop playing because we grow old; we grow old because we stop playing.

 poss. Wives/Partners:       Theodora (of CONSTANTINOPLE; EMPRESS) of BYZANTIUM   ;   (NN), mistress   ;   (Miss) DIPLOBATAZAINA 
 Children:       Andronicus II Dukas Angelos Komnenos PALAIOLOGUS   ;   Eirene PALAIOLOGINA   ;   Maria PALAEOLOGA   ;  Euphrosine (Eirene) PALAIOLOGINA   ;   Eudokia PALAIOLOGINA   ;   Konstantinos Dukas PALAIOLOGOS   ;   (NN) ... (NN) PALEOLOGUS

___________________________________________________________________________
/-- Alexios (Dukas) PALAIOLOGOS   +==&=> [ 255 ,,XQD,&]
/-- prob.  Georgios (PALAIOLOGOS) KOMNENODOUKAS
OR: prob. not Michael PALAEOLOGUS   +====> [ 198 ,,qd]
/  \-- Anna KOMNENA Dukaina   +==&=> [ 255 ,,XQD,&]
/-- Alexios (Alexis) PALAEOLOGUS
\-- Aspae BAGRATID   +==&=> [ 255 ,,XQD,&]
/  or: poss. Michael's wife
/-- Andronikos Dukas Komnenos PALAEOLOGUS  (? - 1247)
/-- Theodore DASIOTOS  (? - 1144?)
\-- Irene Komnene DASIOTISSA
or: poss. Irini PALAIOLOGINA Komnena
OR: prob. not Eirene Komnene ANGELINA   +==&=> [ 255 ,gc,vtmXQD,&]
/  \-- Maria KOMNENE   +==&=> [ 255 ,gc,VtmXQD,&]
Michael VIII Dukas Angelos Komnenos PALAEOLOGUS
/-- Dukas PALAIOLOGOS   +==&=> [ 255 ,,XQD,&]
/  or: prob. not Issakios II ANGELUS (q.v.)
/-- Alexios Komnenos PALAIOLOGOS (Despot)
/  \-- Eirene Komnene KANTAKUZENE   +==&=> [ 255 ,gc,VtmXQD,&]
\-- Theodora Angelina PALAIOLOGINA  (1200?? - ?)
/-- Alexius (Alexios) III ANGELOS (ANGE)   +==&=> [ 255 ,,XQD,&]
\-- Eirene Komnene ANGELINA  (? - 1203?)
\-- Euphrosyne Kamateros (KAMATERINA) DOUKANIA   +==&=> [ 255 ,gc,vtmXQD,&]

Desigur că cel mai impresionant moment din luptele cu turcii îl reprezintă atacul de noapte asupra taberei otomane din iunie 1462. După cum domnitorul anticipase, turcii au venit să îl pedepsească pentru acţiunile sale. Însuşi sultanul Mahomed, cuceritorul Constantinopolelui, era în fruntea unei armate numeroase, probabil de circa 100.000 de turci cu tot cu personalul auxiliar. Au fost mai multe confruntări mărunte deoarece Vlad a evitat o ciocnire directă, fiind conştient că nu ar putea face faţă cu cei 25-30.000 de oşteni ai săi.
http://en.wikipedia.org/wiki/Vlad_the_Impaler#/media/File:AtaculdeNoapte.jpg
   atacul de noapte
Într-o noapte, a atacat tabăra otomană deghizat, împreună cu câteva mii de oşteni ai săi, în soldaţi ­turci, cu scopul de a-l ucide pe sultan. Ideea nu este originală. În urmă cu şapte decenii, în 1389, un soldat sârb l-a asasinat pe sultan la Kossovopolje într-o acţiune nocturnă. Românii au ratat cortul sultanului, dar au semănat destulă panică încât câteva mii de turci să piară în acest atac curajos.
Făcând jocul turcilor, Ştefan cel Mare îl atacă pe Ţepeş
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Chilia_Nou%C4%83#/media/File:Kilianova.jpg
   cetatea Chilia 

În aceeaşi perioadă de timp, în care sultanul ocupa o parte a Ţării Româneşti, Ţara Românească suferea un alt atac la cetatea Chilia chiar din partea Moldovei lui Ştefan cel Mare. Cetatea Chilia avea o garnizoană maghiară şi munteană încă din timpul lui Iancu de Hunedoara. Ştefan cel Mare, în alianţă cu turcii, a atacat cetatea Chilia, un important nod comercial care aducea venituri mari în vistieria celui care o stăpânea. Moldovenii au atacat pe uscat, în timp ce corăbiile otomane au atacat pe mare, însă fără succes. Nu are rost să îi căutăm scuze lui Ştefan cel Mare, care a uitat că Vlad Ţepeş l-a ajutat în 1457 să urce pe tron şi l-a atacat exact când acesta era la cea mai mare ananghie. Cei care vorbesc aiurea despre unitate medievală românească ar trebui să nu uite acest episod, ca multe altele în care muntenii şi moldovenii se căsăpeau ori de câte ori aveau ocazia!
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Alb%C4%83#/media/File:Bilhorod_Dnistrovskyi.jpg
Vedere panoramică spre Cetatea Albă  cetatea Albă
După insuccesul asupra Chiliei, Ştefan a intenţionat să intre cu oastea sa în zona Buzăului, unde putea să facă joncţiunea cu turcii. Însă Vlad a reuşit să înlăture pericolul printr-un efort militar fenomenal, în care talentul său de strateg militar a fost însoţit de fidelitatea supuşilor săi. Sultanul a plecat din Ţara Românească fără să o cucerească. A lăsat în schimb o unealtă care i-a adus ţara la supunere fără un prea mare efort militar.
Boierii se reorientează politic spre Radu cel Frumos
http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_cel_Frumos#/media/File:Radu_cel_Frumos.jpg
Radu cel Frumos.jpg  Radu cel Frumos

În suita sultanului s-a aflat fratele mai mic al lui Vlad, Radu cel Frumos. Prezenţa lui a fost un indicator sigur pentru boierime că sultanul nu intenţionează să transforme Ţara Românească în paşalâc, ci doar să îl schimbe pe domnitor. Treptat, boierimea munteană a trecut de partea lui Radu cel Frumos, care s-a dovedit un diplomat mai abil decât fratele său, Vlad Ţepeş, mai priceput în arta militară.
http://fabpedigree.com/s006/f151030.htm
The PEDIGREE of
Radu III `the Handsome' of VALACHIA
     Born:  by 1439    Died:  1475


This space for rent! :-)

 Wife/Partner:       Maria (? - 1500?) 
 Child:       Maria of VALACHIA

____________________________________________________________________________
/-- Basarab `the Great' of VALACHIA   +====> [ 131]
/  OR: Not! Ioana Basarab of VALACHIA [alt   +==&=> [ 255 ,wha,rVXQD,&]
/-- Alexander I (7th Voivode) of VALACHIA
\-- (NN; Anna?), 2nd wife
/  or: Margit DOBOKAI, q.v.
/-- Radu (I) `the Black' (9th Voivode) of VALACHIA
\-- Klara de DOBOCA
/  or: Maria
/-- Mircea I `the Old' (11th Voivode) of VALACHIA
/  \-- Kaliphie (Calinica)
/-- Vlad II (III) DRACUL (Governor) of TRANSYLVANIA
/  \-- Maria TOLMAY (TOMAY)
Radu III `the Handsome' of VALACHIA
/-- Roman I (Prince/Voivode) of MOLDAVIA  (? - 1394+)
/-- Alexandru `the Kind' (Prince/Hospodar) of MOLDAVIA
/  \-- Anastasia  (? - 1408)
\-- Vasilissa MUSATA of MOLDOVA  (? - 1447+)
/-- Gediminas (Grand Duke) of LITHUANIA   +====> [ 255 ,gc,rtm,&]
/-- Koriat (Michael) JAGELLON (Prince) of NOVOGRODECK
/  \-- Eva Ivanovna of POLOTSK   +====> [ 255 ,gc,rtm,&]
/-- Jerzy JAGELLON (Prince) of PODOLSK  (? - 1374?)
\-- prob.  Anna of PODOLIA
OR: poss. Ryngajla of LITHUANIA   +====> [ 255 ,gc,rtm,&]
\-- Anastasia of MOLDAU

Radu cel Frumos i-a atras pe boieri de partea sa şi, mai mult, a început negocieri cu ardelenii, ca regele Mathias Corvin să îl recunoască pe tronul Ţării Româneşti. Deja la 15 august 1462, vicecomitele secuilor le cerea braşovenilor să respecte pacea încheiată cu Radu, domnul Ţării Româneşti. Părăsit de boieri, înconjurat doar de câţiva credincioşi, Vlad Ţepeş s-a refugiat în Transilvania în aşteptarea lui Mathias Corvin, regele Ungariei.
http://fabpedigree.com/s004/f331463.htm
The PEDIGREE of
Vlad (IV; V) `the Monk' (Voivode) in VALACHIA VLAD CĂLUGĂRUL

     Prince of WALLACHIA; aka Vlad IV `Calugarul'
     Born:   ?   Died:  1495
Men at some time are masters of their fates:
The fault, dear Brutus, is not in our stars,
But in ourselves, that we are underlings.

 Wives/Partners:       Rada SAMARANDA   ;   Maria Palaiologina 
 Children:       Radu IV `the Great' (Voivode) of VALACHIA   ;   Caplea (mother of Vlad Inecatul (Voivode))

________________________________________________________________________________________
/-- Batu KHAN of GOLDEN H.   +====> [ 127]
/-- Toqoqan (Tutukan) KHAN
/  \-- Borakchin
/-- poss.  Mongke Temur (5th) KHAN of the GOLDEN HORDE
or: (NN), a Boyar of BULGARIA
/  \-- daughter of Buka-Timur   +====> [ 128]
/-- Thocomerius (Voivode) of WALLACHIA
/-- Basarab (I) `the Great' (6th Voivode/Prince) of VALACHIA
OR: Not! Ioana Basarab of VALACHIA [alt ...   +==&=> [ 255 ,wha,rVXQD,&]
/-- Barbat (Voivode) of WALLACHIA   +====> [ 3]
/  \-- Ana, dau. of Barbat WALLACHIA
/-- Alexander I (7th Voivode) of VALACHIA
\-- (NN; Anna?), 2nd wife
/  or: Margit DOBOKAI, q.v.
/-- Radu (I) `the Black' (9th Voivode) of VALACHIA
\-- Klara de DOBOCA
/  or: Maria
/-- Mircea I `the Old' (11th Voivode) of VALACHIA
/  \-- Kaliphie (Calinica)
/-- Vlad II (III) DRACUL (Governor) of TRANSYLVANIA
/  \-- Maria TOLMAY (TOMAY)
Vlad (IV; V) `the Monk' (Voivode) in VALACHIA
\-- Euphrasim (Caltuna) CATUNA  (? - 1496?)
Oastea maghiară avea obiceiul să se mobilizeze doar la începutul lunii septembrie, din care cauză efortul militar al lui Vlad a fost susţinut doar de trupe reduse numeric, trimise probabil din secuime sau dintre ardeleni până la mobilizarea cea mare. Regele Mathias s-a aflat în sudul Transilvaniei, în apropierea Ţării Româneşti, circa două luni – octombrie-noiembrie 1462. Încă la 11 noiembrie oastea transilvană de sub conducerea voievodului se afla în preajma regelui pentru războiul care era plănuit în Ţara Românească. Un război care nu a mai avut loc, în ciuda pompei şi propagandei cu care a început.
http://fabpedigree.com/s012/f432204.htm
The PEDIGREE of
Vlad IV (III) `the Impaler' (Voivode) of WALLACHIA

     aka Vlad ȚEPEȘ  (Tse-Pesh) DRACULA (`Dracula' = `son of Dragon')

    External page: Links to Wallachian lineage and other work by David Hughes 

    External page: A good discussion about Vlad Dracula the Impaler
     Born:  Transylvania 1431    Died:  1477 nr. Bucharest     murdered
This space for rent! :-)

 Wives/Partners:       Cnaejna BATHORY of TRANSYLVANIA   ;   Jusztina SZILAGYI of MOLDAVIA   ;   (3rd) Ilona Nelipic of Wallachia 
 Children:       Vlad VI (V) Tepelus of DRACULA   ;   Mihnea I `the Bad' (Prince) of DRACULA

____________________________________________________________________________
/-- Basarab `the Great' of VALACHIA   +====> [ 131]
/  OR: Not! Ioana Basarab of VALACHIA [alt ...   +==&=> [ 255 ,wha,rVXQD,&]
/-- Alexander I (7th Voivode) of VALACHIA
\-- (NN; Anna?), 2nd wife
/  or: Margit DOBOKAI, q.v.
/-- Radu (I) `the Black' (9th Voivode) of VALACHIA
\-- Klara de DOBOCA
/  or: Maria
/-- Mircea I `the Old' (11th Voivode) of VALACHIA
/  \-- Kaliphie (Calinica)
/-- Vlad II (III) DRACUL (Governor) of TRANSYLVANIA
/  \-- Maria TOLMAY (TOMAY)
Vlad IV (III) `the Impaler' (Voivode) of WALLACHIA
/-- Roman I (Prince/Voivode) of MOLDAVIA  (? - 1394+)
/-- Alexandru `the Kind' (Prince/Hospodar) of MOLDAVIA
/  \-- Anastasia  (? - 1408)
\-- Cnejna (Cneajna) (Princess) of MOLDAVIA
/-- Koriat JAGELLON (Prince) of NOVOGRODECK   +====> [ 255 ,gc,rtm,&]
/-- Jerzy JAGELLON (Prince) of PODOLSK  (? - 1374?)
\-- poss.  Anna of PODOLIA
or: Margit BANFFY (1st wife / dau of Istvan Banfi de ALSOLINDVA)
or: Marina (4th wife)
OR: poss. Ryngajla of LITHUANIA   +====> [ 255 ,gc,rtm,&]
\-- Anastasia of MOLDAU
Demersurile diplomatice ale lui Radu cel Frumos au avut succes datorită mijlocirii duşmanilor lui Vlad Ţepeş, negustorii braşoveni, afectaţi de politica lui comercială şi de jafurile din anii trecuţi.
http://fabpedigree.com/hughes.htm

To order David Hughes' book The British Chronicles

The British Chronicles

Documents on Web provided by David Hughes

(This page is a copy of http://www.angelfire.com/ego/et_deo/index.htm. Refer to that page for the most recent version.)
LIST OF ARTICLES
  1. five descent-lines from Roman Emperors to British Kings
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/empire2britain.wps.htm
  2. ancestors & descendants of Britain's King Arthur
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/arthurian_genealogies.wps.htm
  3. genealogy of Israel's Davidic Dynasty
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/davidicdynasty.wps.htm
  4. descent from Christianity's Holy Family to Britain's Royal Family
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/holyfamily2royalfamily.wps.htm
  5. The Grail-Kings
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/grail_kings.wps.htm
  6. Old British Royal House
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/oldbritishroyalhouse.wps.htm
  7. genealogy of the Lougher Family: male-line descendants of Britain's Iron Age Kings
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/LougherPedigree.wps.htm
  8. The Jacobites: The Stuart King James II & His Heirs
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/jacobites.wps.htm
  9. Kings & Princes of Wales
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/welshkings.wps.htm
  10. Kings of Scotland
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/scottishkings.wps.htm
  11. Kings of Ulster: independent Irish kingdom
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/ulsterkings.wps.htm
  12. Kings of Ireland
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/irishkings.wps.htm
  13. The Picts
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/picts.wps.htm
  14. early Frankish kings & the Merovingians
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/earlyfrankishkings.wps.htm
  15. some descent-lines from Africa to Europe
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/africa2europe.wps.htm
  16. some descent-lines from Arabic Royalty to European Royalty
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/arabia2europe.wps.htm
  17. descent-lines from Asia to Europe
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/asia2europe.wps.htm
  18. ancestors & descendants of Central America's ancient Aztec Emperors
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/azteckings.wps.htm
  19. ancestors & descendants of South America's Inca Emperors
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/incas.wps.htm
  20. Egyptian Pharaohs
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/egyptianpharaohs.wps.htm
  21. descent-line from Ancient Egypt to Modern Britain
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/egypt2britain.wps.htm
  22. descent-line from Ancient Greece to Modern Greece
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/ancient2moderngreece.wps.htm
  23. Nimrod & Ancient Sumeria
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/nimrod_and_sumeria.wps.htm
  24. Descents From Antiquity [="DFA"], the Babylonian Emperors
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/babylonianemperors.wps.htm
  25. miscellaneous descent-lines
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/misc_lines.wps.htm
  26. the Balthae Dynasty: Gothic Kings
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/balthae_dynasty.wps.htm
  27. Lombard Kings
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/lombards.wps.htm
  28. male-line ancestry of the Plantagenets of England & the Capetians of France
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/plantagenets.wps.htm
  29. early Danish kings
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/earlydanishkings.wps.htm
  30. Cerdic of Wessex
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/cerdic_of_wessex.wps.htm
  31. the "Beli Mawr Pedigree"
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/beli_mawr_pedigree.wps.htm
  32. the "Aedd Mawr Pedigree"
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/aedd_mawr_pedigree.wps.htm
  33. the "Beli & Anne Pedigree"
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/beli_anne_pedigree.wps.htm
  34. Heirs-Male of the Old British Royal House
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/caratacus_descent-lines.wps.htm
  35. story of the First Christmas
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/first_christmas.wps.htm
  36. Jesus & His Passion
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/JESUS.wps.htm
  37. The Holy Family & the Desposyni
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/Holy_Family.wps.htm
  38. The Church, The Papacy, & The Desposyni
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/church.wps.htm
  39. Atlantis: the "lost continent"
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/atlantis.wps.htm
  40. Who was Geoffrey of Monmouth's Brutus?
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/brutus.wps.htm
  41. the Mamikonids [genealogy]
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/mamikonids.wps.htm
  42. complete list of British Monarchs
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/british_monarchs.wps.htm
  43. the Habsburg Dynasty's origin
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/hapsburgs.wps.htm
  44. Carolingian Dynasty
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/carolingians.wps.htm
  45. early kings & later dukes of Brittany, now the French province of Bretagne
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/brittany.wps.htm
  46. Tamar-Telphi [& a Jewish kingdom in Ancient Ireland]
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/Tamar-Telphi.wps.htm
  47. House of DRACULA, descent-lines
    http://www.angelfire.com/ego/et_deo/dracula.wps.htm

Faptul că Mathias a stat două luni în sudul Transilvaniei împreună cu o armată numeroasă sugerează intenţiile belicoase, însă neentuziaste, ale tânărului rege. Nemaifiind oaste turcească în Ţara Românească, pericolul imediat pentru Ungaria a dispărut.


Atenţia regelui era atrasă spre alte evenimente din Austria, unde, la Viena, inamicul său şi pretendentul la coroana maghiară, Frederic de Habsburg, se confrunta cu răscoala vienezilor. Mathias încă nu era încoronat cu coroana oficială a regatului, care era în posesia habsburgilor, ceea ce putea determina contestări ale legitimităţii sale printre nobilii maghiari.
Victimă a manipulării şi 12 ani de temniţă
Duşmanii lui Vlad au ticluit o scrisoare a acestuia către sultan, care a fost interceptată de oamenii regelui. Potrivit acestei scrisori, Vlad îi promitea credinţă lui Mahomed şi se oferea să îl ajute la cucerirea Transilvaniei. Scrisoarea a fost invocată ca pretext pentru arestarea lui Vlad, petrecută, foarte ciudat, la graniţa Ţării Româneşti, când ar fi trebuit să înceapă campania militară.
Acuzat de trădare, voievodul nostru a fost arestat şi închis aproape 12 ani la Vişegrad, reşedinţă regală pe Dunăre situată la nord de Buda. Regele Mathias Corvin l-a recunoscut pe tronul Ţării Româneşti pe Radu cel Frumos, care a domnit 11 ani fără să fie deranjat de către cele două mari puteri suzerane. Practic, s-a exercitat din nou regimul dublei suzeranităţi.
După eliberarea sa, în 1474, Vlad Ţepeş a condus câteva campanii militare maghiare în Bosnia împotriva turcilor. După o promisiune de a fi pus pe tron în 1475 nerealizată, abia în 1476, în contextul războaielor cu turcii conduse de Ştefan cel Mare, devenit între timp şi el vasal al regelui maghiar Mathias Corvin, Vlad Ţepeş a ajuns din nou domnitor pentru scurt timp. Nu s-a bucurat de sprijinul boierimii, care nu uitase domnia sa autoritară şi, după cum ne spun cronicarii străini, a fost răpus de ai săi.

Cum spuneam, există un episod neclarificat istoric, arătând practic o intenție de inițiere a unei apropieri de Imperiul de Trapezunt, ratată datorită avansului galopant al evenimentelor.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu