RAUS – RAUSZ ȘI EVOLUȚIA ACESTUI NUME NOBILIAR LA BOIU MARE JUDEȚUL MARAMUREȘ, COMPARÂND BLAZONUL ACESTEI FAMILII DIN SEC. XIV

http://www.wappenbuch.com/C074.htm

PRISLOP – LEGENDE ȘI ADEVĂR

“Maramureșul este început de istorie și însăși istoria românească în devenire”

Acad. Mihai Cinpoi

https://www.google.ro/searchq=Satul+Prislop+al+comunei+Boiu+Mare+jude%C8%9Bul+Maramure%C8%99+foto&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwico7rG-b7aAhUFK8AKHUdDD20Q7AkIQA&biw=896&bih=474#imgrc=FcUI5GZnMgFIRM:

CADRUL GEOGRAFIC ȘI ISTORIC AL SATULUI

 Satul Prislop al comunei Boiu Mare județul Maramureș

Limite geografice

Satul se mărginește la est cu centrul comunei Boiu Mare, la vest cu satul Mesteacăn din comuna Valea Chioarului, la sud cu satul Luminișu din comuna Ileanda, județul Sălaj, iar la nord cu satele Hovrila și Buteasa, aparținând de orașul Șomcuta Mare din județul Maramureș și satul Aspra din comuna Vima Mică, județul Maramureș.

https://www.google.ro/searchq=Satul+Prislop+al+comunei+Boiu+Mare+jude%C8%9Bul+Maramure%C8%99+foto&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=k2VQkNbrwcAeM%253A%252CP2mYw3dYp1V2pM%252C_&usg=__dzDTNIBH02M4lIAWvpECcZ5Mx8w%3D&sa=X&ved=0ahUKEwiiyInP2b7aAhWrsaQKHX3HDEUQ9QEIKTAA#imgrc=k2V-QkNbrwcAeM:

Urmărind drumul național 1C, se ajunge în localitatea Mesteacăn. Lăsând drumul național și luând-o din Mesteacăn spre N, pe drumul Boiu Mare-Târgu Lăpuș, călătorul are posibilitatea să ajungă în satul Prislop, așezat la 3 km. de drumul național, între râul Lăpuș și dealul Toporului. Satul face parte integrantă din zona etnografică Chioar. Așezat pe valea ce-i poartă numele, satul este situat la 3 km. de Mesteacăn și 3 km. de centrul comunei Boiu Mare, aflându-se la o depărtare de 43 km de municipiul Baia Mare.

https://www.google.ro/searchq=Satul+Prislop+al+comunei+Boiu+Mare+jude%C8%9Bul+Maramure%C8%99+foto&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=k2VQkNbrwcAeM%253A%252CP2mYw3dYp1V2pM%252C_&usg=__dzDTNIBH02M4lIAWvpECcZ5Mx8w%3D&sa=X&ved=0ahUKEwiiyInP2b7aAhWrsaQKHX3HDEUQ9QEIKTAA#imgdii=bkUUtVQbj3yglM:&imgrc=k2V-QkNbrwcAeM:

Unitățile de relief ale satului

Formele de relief specifice acestei unități sunt dealurile cu o altitudine medie de 300-400 m. Ca unități geografice caracteristice, se pot menționa o serie de văi și dealuri ca: Valea Urăș, făcând parte din Defileul Lăpușului pe traseul Dealul Butesei – grota Casa Zmeilor, Valea lui Uriș – valea Prislopului;
Valea Stânii
Valea Curmăturii
Valea Prislopului,

Dealurile

Dealul Toporului
Vârful Toporului,
Vârful Runcului,
Vârful Nedeii,
Vârful Jorjului,
Vârful Purecoii
Vârful Măguricii.

https://www.google.ro/searchq=Satul+Prislop+al+comunei+Boiu+Mare+jude%C8%9Bul+Maramure%C8%99+foto&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=k2VQkNbrwcAeM%253A%252CP2mYw3dYp1V2pM%252C_&usg=__dzDTNIBH02M4lIAWvpECcZ5Mx8w%3D&sa=X&ved=0ahUKEwiiyInP2b7aAhWrsaQKHX3HDEUQ9QEIKTAA#imgdii=ivzPjooIb9uhoM:&imgrc=jnXeI8Ou-0FpuM:

Suprafața totală a satului este de 1620 ha. din care 60 ha. ocupă satul cu terenurile intravilane.

Diviziuni administrative ale satului

Satul Prislop este împărțit în așa zise 10 cartiere, astfel avem:
Copăcel,
Cruce,
Hârăscu,
În Deal,
Valea lui Dăniș,
Gura Feții,
Pe Stan,
Pe Câmp,
Sat Dedesupt,
Pustă. 

https://www.google.ro/searchq=Satul+Prislop+al+comunei+Boiu+Mare+jude%C8%9Bul+Maramure%C8%99+foto&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=k2VQkNbrwcAeM%253A%252CP2mYw3dYp1V2pM%252C_&usg=__dzDTNIBH02M4lIAWvpECcZ5Mx8w%3D&sa=X&ved=0ahUKEwiiyInP2b7aAhWrsaQKHX3HDEUQ9QEIKTAA#imgdii=OeQ-G_lBQD-_gM:&imgrc=jnXeI8Ou-0FpuM:

Toponimele hotarelor satului:

Vârticel,
Dumbrava,
Tufe,
Tăuți,
Vârful Toporului,
Sub Piatră,
Valea lui Urăș,
Gruiul Poiului,
Pe Vale,
Curmătura,
Ploptiș,
Valea Stânii,
În Plopi,
Dâmbul Calului,
Pe Poduri, 

https://www.google.ro/searchq=Satul+Prislop+al+comunei+Boiu+Mare+jude%C8%9Bul+Maramure%C8%99+foto&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiiyInP2b7aAhWrsaQKHX3HDEUQ7AkIQA&biw=896&bih=441#imgrc=FcUI5GZnMgFIRM:

Pe Dos,
Pe Colnic,
Hârtoape,
Dumbravă,
Bătrâna,
Tătarul,
Ruginosul,
Valea Boiului,
Ograde,
Dealul Măguricii,
Vârful Runcului,
Zănoaga Purecoii,
Făgețel.

Flora și fauna

https://ro.wikipedia.org/wiki/Prun#/media/File:Schlehen.jpg
    prunul

Atât flora cât și fauna din zona satului, sunt bogate și diverse. Satul este complet acoperit de pomi fructiferi: prunul, mărul, părul, nucul, cireșul și vișinul. Relieful zonei de dispunere a satului, fiind în cea mai mare parte în pantă, a determinat ca sătenii să-și planteze pomi fructiferi din care predomina prunul și mărul.

https://de.wikipedia.org/wiki/Kulturapfel#/media/File:Malus-domestica-blomstring.JPG
    mărul

Etnografia satului

Peisajul satului Prislop este completat de-a lungul drumurilor și ulițelor, de gospodării cu o zestre materială și spirituală deosebită, ce datează din epoci străvechi, în care sătenii au perpetuat în timp o cultură și o civilizație populară, specifică, integrată armonios în spiritualitatea românească.


https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_L%C4%83pu%C8%99#/media/File:AspraMM_(51).JPG

  râul Lăpuș


Evoluția istorică a satului

Din bătrâni se povestește că pe poziția actuala a satului, se întindea un cadru imens care se sfârșea pe râul Lăpuș unde se întindea pădurea “Casele Zmeilor”. Primele gospodării ale satului, au început să apară la locul numit “La Nedeia”¹. 
Cu timpul mărindu-se numărul locuitorilor și al caselor, satul s-a răsfirat pe culmile și pe văile din partea superioară a satului (La Șuri, Pe Stan și Valea lui Dăniș). 
Satul este atestat documentar prima dată în anul 1543 cu ocazia întocmirii Urbariului Domeniului Cetății Chioar. 
Din spusele bătrânilor, pe timpul năvălirii tătarilor (1400), care s-au fi stabilit la marginea satului în pădurea numită și azi “Tătaru”, locuitorii din acest sat s-au retras cu toții într-o peșteră, iar lucrurile bisericii, precum și clopotele le-ar fi ascuns în locul numit “La Pustă” și “La heleșteu”. 

https://hu.wikipedia.org/wiki/K%C5%91v%C3%A1r_v%C3%A1ra#/media/File:K%C5%91v%C3%A1r_maradv%C3%A1nyai,_Berkeszpataka.jpg    Cetatea Chioar

De la începutul existentei sale, satul a fost înglobat în domeniul Cetății Chioar. Existența Cetății Chioar în apropiere de Prislop, îi avantajează pe locuitorii satului cu încadrarea pe funcții de pușcaș. La sfârșitul anului 1690, garda Cetății Chioarului ajunse la 350 călăreți și pedeștri, garda care era alcătuită din rândul locuitorilor satelor din jurul cetății. 
În satul Prislop în perioada 1566-1603 a funcționat sediul tuturor voievozilor din acea perioadă.

Organizarea bisericească

http://mirel-matyas.blogspot.ro/2014/08/de-sfanta-marie-la-manastirea-prislop.html

   Biserica din Prislop schit greco-catolic cu hramul „Adormirea Maicii Domnului

În anul 1733, Prislopul aparținea de Arhidiaconatul Vimei. Din anul 1960 satul intră în compunerea comunei Boiu Mare. Credința a apărut odată cu apariția omului și cu constituirea lui în grupuri. Ea a fost cea care l-a îndemnat, l-a condus și i-a permis a face progrese în gândire, în scopul asigurării unui mediu de viață liniștit și mulțumitor. Biserica din Prislop a avut și are un rol în educarea comunității, în spiritul dreptății și a legalității, precum și într-un înalt spirit patriotic. Biserica este cea care de-a lungul anilor a consolidat ideea străbună de a nu ne părăsi locurile strămoșești și a le apăra cu perseverență în fața tuturor năvălitorilor și acaparatorilor. Biserica a constituit principalul mijloc de educare și menținere a ordinii în orice comunitate. Biserica a fost izvor de cultură atât religioasă, socială, științifică, cât și a cunoașterii datinilor. Biserica a fost locul unde s-au predat primele slove, învățând pe copii cititul și scrisul.

http://mirel-matyas.blogspot.ro/2014/08/de-sfanta-marie-la-manastirea-prislop.html   Biserica din Prislop schit greco-catolic cu hramul „Adormirea Maicii Domnului - imaginea altarului

Clima

Din punct de vedere climatic, satul Prislop se încadrează în zona temperat-continentală. Temperatura medie anuală este 9-10º C. În luna iulie, temperatura depășește 25º C, iar în ianuarie scade sub -8º C.

https://www.google.ro/search?q=foto+horinc%C4%83&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=5WwjFvnnG7YlKM%253A%252CpMH3X884yUhU7M%252C_&usg=__ndR82H80S4qwmd9VgtCZWBw3_5I%3D&sa=X&ved=0ahUKEwiy3sTQ677aAhUEjqQKHdKMAV8Q9QEILzAD#imgdii=1Ia5GapTuWl_pM:&imgrc=5WwjFvnnG7YlKM:

Economia

Satul a devenit mare producător de horincă, reușind să devină cunoscut atât în zonă, cât și în țară prin calitatea horincii ce o produce. Foarte multe gospodării din acest sat au fost modernizate, ca urmare și a acestui venit obținut prin vânzarea horincii.

https://www.google.ro/search?q=foto+horinc%C4%83&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=5WwjFvnnG7YlKM%253A%252CpMH3X884yUhU7M%252C_&usg=__ndR82H80S4qwmd9VgtCZWBw3_5I%3D&sa=X&ved=0ahUKEwiy3sTQ677aAhUEjqQKHdKMAV8Q9QEILzAD#imgdii=chDOxGeeudNjmM:&imgrc=nChVT6ql_gWcxM:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Prislop,_Maramure%C8%99

BIBLIOGRAFIE- Șainelic, Maria, Șainelic, Sabin, Zona etnografică Chioar, Editura Sport-Turism, București, 1986. Monografie cu caracter etnografic a Țării Chioarului.

¹ Această intensă viaţă pastorală a Carpaţilor româneşti a păstrat şi păstrează şi acum obiceiuri foarte vechi, rareori întâlnite în alte părţi. Unul dintre cele mai frumoase şi mai bogate în semnificaţii este Nedeia. Ce însemna nedeia pentru ţăranul român din vechime, iese strălucit în evidenţă din cuvintele lui Ion Pop Reteganul²: “Nedeia e mai luată în seamă decât Crăciunul, Paştele sau Rusaliile… Nedeia e şi mai mult decât Anul Nou. Nimeni din popor nu numără anii de la Anul Nou, ci de la Nedeie, nimeni nu doreşte nimic mai cu foc ca sosirea Nedeii”.

https://www.google.ro/searchq=foto+Nedeie&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwjwr9fT7b7aAhVSKewKHWeNATkQ7AkIQA&biw=896&bih=441#imgrc=OH4ALzCe_j738M:   la Nedeie

Instituţia nedeii începe odată cu istoria noastră şi continuă a trăi mereu, până în zilele noastre. Astăzi, n-o mai găsim vie decât în Apuseni, Haţeg, Banat sau Carpaţii de Curbură (exemplul localităţilor româneşti din judeţul Covasna). 
Dar, lucru important, nedeia mai trăieşte astăzi numai în munţi sau regiuni imediat sub munţi. 

Istoria originii nedeilor

În ceea ce priveşte originea nedeilor, după consideraţiile unor istorici despre obiceiurile dacilor, după tradiţia şi moştenirea folclorică, e de presupus că acestea îşi au originea încă din timpul dacilor. 
Unii le consideră “misterioase” şi despre originea lor se afirmă că nu avem dovezi “sigure”.

https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpu_lui_Neag,_Hunedoara#/media/File:C%C3%A2mpu_lui_Neag,_Hunedoara.JPG     Câmpu lui Neag este o localitate componentă a orașului Uricani din județul Hunedoara, unul dintre locurile de serbare a Nedeii 

Într-adevăr, un izvor scris din antichitate sau feudalismul timpuriu nu avem. Dar dacă au străbătut din timpuri antice atâtea alte obiceiuri de minimă sau fără nicio importanţă social- istorică, dacă s-au menţinut atâtea superstiţii şi rituri, nu puteau să se menţină aceste mari serbări populare, care au luat formă de masă? Oare aceste moşteniri neîntrerupte în viaţa poporului nostru, nu se pot constitui în dovezi?

https://ro.wikipedia.org/wiki/Burebista#/media/File:Burebista_statue_in_Orastie.JPG
   regele dac Burebista

Cu toate că nu posedăm documente scrise în legătură cu originea îndepărtată a nedeilor, putem totuşi încerca să enunţăm ipoteze asupra genezei acestora. Astfel, nedeia este o manifestare străveche, o serie de argumente istorice ale dacilor făcându- ne să credem acest lucru. În plus, se ştie că dacii erau firi vesele, cărora le plăceau vinul şi petrecerile în cântecul fluierului, naiului sau al altor instrumente muzicale, în urma unor procesiuni sau serbări care nu erau lipsite de anumite rituri. Dacii aveau cultul soarelui, cultul aerului şi al luminii; nedeile se pare că aveau legătură cu celebrarea unei sărbători precreştine dedicată zeului focului şi al soarelui.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmizegetusa_Regia#/media/File:Sarmizegetusa_Regia_(Grigore_Roibu).jpg
   Sanctuarul circular Sarmizegetusa Regia 

După creştinarea populaţiei autohtone, peste sărbătoarea păgână s-a suprapus sărbătoarea dedicată lui Sântilie, care, conform tradiţiilor populare, are atribuţiile specifice unui zeu al focului şi soarelui.

Cea mai veche atestare istorică a nedeii este din anul 1373 şi se referă la muntele Cornul Nedeii. Aşadar, în anii când se întemeiau cele două state feudale româneşti din estul şi sudul Carpaţilor, nedeia carpatică nu era altceva decât o petrecere pe culmile munţilor, legată, bineînţeles, de păstoritul montan. 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmizegetusa_Regia#/media/File:Solar_disc.JPG
   Discul solar, Sarmizegetusa Regia

O a doua atestare în timp este aceea din documentul graniţei oltene din anul 1520 - nu mai puţin de trei munţi din masivul banatic poartă acest nume. Toate denumirile topice sunt mult alterate în versiunea latină, în afară de cele trei legate de termenul de nedeie, care se repetă de trei ori, şi aceasta numai în raza Retezatului.

Dacă deja în 1373 existau munţi care se chemau Nedeia, aceasta înseamnă că practica nedeii pe aceşti munţi venea din timpuri mult mai vechi. Trebuie o vechime şi o practică îndelungată şi continuă pentru ca un munte să capete nume după fenomenul (în speţă, nedeia) pe el practicat.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Lupu#/media/File:Vasile_Lupu.png
   Vasile Lupu

O altă atestare o constituie Pravila lui Vasile Lupu - 1646, care spunea: “Mai mare sudalmă se cheamă când va sudui nescine pre altul în vreun loc ca acelea de cinste unde vor fi mulţi oameni strânşi, cumu-i mijlocul târgului, sau la vreo nedeie, sau în curtea domnească, sau la vreun praznic”. După acest text, evident nedeia trebuie să fi fost, în primul rând, o adunare desul de frecventă în Moldova, dacă s-a simţit nevoia să fie pomenită în pravilă. Era desigur “un loc de cinste”, meritând a fi pus alături chiar de curtea domnească, dar nu era nici târg, nici praznic, căci acestea amândouă sunt pomenite separat.


https://www.google.ro/searchq=foto+t%C3%A2rguri+de+fete&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwj8153K9b7aAhWIx6YKHXpEASQQ7AkIQA&biw=896&bih=441#imgrc=OQhKMFVcjDCrVM:

Indiferent că se numeau nedei, bâlciuri, sântilii, “târguri de fete”, “târguri de două ţări”, aceste manifestări populare sunt grupate în calendarul pastoral la miezul verii, acolo unde patronează Sântilie, un adevărat Helios pentru plaiurile carpatice. Zeu al soarelui şi focului în Panteonul românesc, acesta a preluat numele şi data de celebrare (20 iulie) de la Sfântul Prooroc Ilie. 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Pop-Reteganul#/media/File:ReteagBN_(5).JPG
   Ion Pop Reteganul 

²  Ion Pop Reteganul “Povești ardelenești, basme, legende, snoave, tradiții și povestiri” Coperta și ilustrațiile de Val Munteanu Editura Minerva București, 1986 Versiunea 1.0 standard RIF 1; prima ediție apare la Brașov în anul 1888.

Născut la 10 iunie 1853 în satul Reteag de pe Someşul Mare, din apropierea Munţilor Ţibleşului … bunicii folcloristuului veniseră din Măgogea, un sat de pe Valea Lăpușului, unde se născuse cu aproape 200 de ani în urmă și haiducul Pintea Viteazul fila 3 din 871 de pagini.