Conscriptiunile familieloru nobile romàne din a. 1862. PAGINA 100

- 100 -

XIX. Comitatulu Muresiulni.

1- Comun’a Bazéd.

Kontz, din Districtulu Kövr, Kőrpényes, in comun’a Bazéd [Bozed (în maghiară Bazéd) este un sat în comuna Ceuașu de Câmpie din județul Mureș, Transilvania, România. Istoric: - În 1481 este menționat ca Bozed. A fost odinioară locuită de reformați și unitarieni, dar până la sfârșitul secolului al XVIII-lea au fost vândute și mutate în vecinatatea Szabéd. Bisericile sale reformate și unitare au fost distruse. În 1910, din cei 468 de locuitori, 449 erau români și 19 maghiari. Până la Tratatul de la Trianon, județul Maros-Torda a aparținut districtului superior Marosi. În 1992, avea 261 de locuitori români.]. 1702, Decembrie 22, datu in Vien’a Sub Leopoldu I. (Principele Transilvaniei, margravul de Moravia, contele de Tirol, ducele de Luxemburg, de Silezia, de Burgundia, de Brabant de Teschen, arhiduce de Austria și al Austriei Interioare (Styria, Carintia, Carniola), rege al Germaniei, al Ungariei, al Boemiei, al Republicii Cehe, al Croației și Slavoniei; împăratul Sfântului Imperiu Roman; Leopold I de Habsburg) Dobêndit’a donaţie s’au câstigatu prin László Koncz alu Zacharii Ursului, prin viteji’a impotriv’a vrasmasiloru, si-au luatu mân’a cu sabie cu totu, cu care s’au representatu la stapânitoriulu Leopoldus I. 17 patrifamilie. Dintre cari Ioanu Kontz au fostu inainte de 1848 asessoru scaunului Muresiu si de atuncea notariu definitivu.

Ilyés de O. -Bólkény, (Beic’a -româna) [Beica de Jos (în maghiară Alsóbölkény, în germană Ungarisch -Birk) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.]. in comun’a Bozedu [Bozed, Bozediu, u. Bazed, r. Tîrgu Mureș, R. Mureș -Autonomă Maghiară. 1481 poss. Boheed, Bozed, 1482 Bozeed, 1493 Bohed (Csânki V 695), 1493 Bazed, 1567 Bozed (Szekely okl. VIII 156, II 218), 1733 Bosed (c. K.), 1750 Bozid (c. A.), 1850 Bazidu. Bozed (în maghiară Bazéd) este un sat în comuna Ceuașu de Câmpie din județul Mureș, Transilvania, România. Istoric: -  În 1481 este menționat ca Bozed. A fost odinioară locuit de reformați și unitarieni, dar până la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost vândut și mutat în vecinatatea localității Szabéd. Bisericile sale reformate și unitare au fost distruse. În 1910, din cei 468 de locuitori, 449 erau români și 19 maghiari. Până la Tratatul de la Trianon, județul Maros -Torda a aparținut districtului superior Marosi. În 1992, avea 261 de locuitori români.]. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1663, 6 Aprilu si publicatu in 1664, 23 Aprilu in Congregatiunea Tord’a din comun’a sa Bogat’a. — — 2 patrifamilie.

Boér, in comun’a Bozedu [Bozed, Bozediu, u. Bazed, r. Tîrgu Mureș, R. Mureș -Autonomă Maghiară. 1481 poss. Boheed, Bozed, 1482 Bozeed, 1493 Bohed (Csânki V 695), 1493 Bazed, 1567 Bozed (Szekely okl. VIII 156, II 218), 1733 Bosed (c. K.), 1750 Bozid (c. A.), 1850 Bazidu. Bozed (în maghiară Bazéd) este un sat în comuna Ceuașu de Câmpie din județul Mureș, Transilvania, România. Istoric: -  În 1481 este menționat ca Bozed. A fost odinioară locuit de reformați și unitarieni, dar până la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost vândut și mutat în vecinatatea localității Szabéd. Bisericile sale reformate și unitare au fost distruse. În 1910, din cei 468 de locuitori, 449 erau români și 19 maghiari. Până la Tratatul de la Trianon, județul Maros -Torda a aparținut districtului superior Marosi. În 1992, avea 261 de locuitori români.]. — — — 3 patrifamilie.

Méra, in comun’a Bozedu [Bozed, Bozediu, u. Bazed, r. Tîrgu Mureș, R. Mureș -Autonomă Maghiară. 1481 poss. Boheed, Bozed, 1482 Bozeed, 1493 Bohed (Csânki V 695), 1493 Bazed, 1567 Bozed (Szekely okl. VIII 156, II 218), 1733 Bosed (c. K.), 1750 Bozid (c. A.), 1850 Bazidu. Bozed (în maghiară Bazéd) este un sat în comuna Ceuașu de Câmpie din județul Mureș, Transilvania, România. Istoric: -  În 1481 este menționat ca Bozed. A fost odinioară locuit de reformați și unitarieni, dar până la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost vândut și mutat în vecinatatea localității Szabéd. Bisericile sale reformate și unitare au fost distruse. În 1910, din cei 468 de locuitori, 449 erau români și 19 maghiari. Până la Tratatul de la Trianon, județul Maros -Torda a aparținut districtului superior Marosi. În 1992, avea 261 de locuitori români.]. — — — 2 patrifamilie,

Trutza (Truță), în comun’a Bozedu [Bozed, Bozediu, u. Bazed, r. Tîrgu Mureș, R. Mureș -Autonomă Maghiară. 1481 poss. Boheed, Bozed, 1482 Bozeed, 1493 Bohed (Csânki V 695), 1493 Bazed, 1567 Bozed (Szekely okl. VIII 156, II 218), 1733 Bosed (c. K.), 1750 Bozid (c. A.), 1850 Bazidu. Bozed (în maghiară Bazéd) este un sat în comuna Ceuașu de Câmpie din județul Mureș, Transilvania, România. Istoric: -  În 1481 este menționat ca Bozed. A fost odinioară locuit de reformați și unitarieni, dar până la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost vândut și mutat în vecinatatea localității Szabéd. Bisericile sale reformate și unitare au fost distruse. În 1910, din cei 468 de locuitori, 449 erau români și 19 maghiari. Până la Tratatul de la Trianon, județul Maros -Torda a aparținut districtului superior Marosi. În 1992, avea 261 de locuitori români.]. — — — 2 patrifamilie.

Papp, in comun’a Bozedu [Bozed, Bozediu, u. Bazed, r. Tîrgu Mureș, R. Mureș -Autonomă Maghiară. 1481 poss. Boheed, Bozed, 1482 Bozeed, 1493 Bohed (Csânki V 695), 1493 Bazed, 1567 Bozed (Szekely okl. VIII 156, II 218), 1733 Bosed (c. K.), 1750 Bozid (c. A.), 1850 Bazidu. Bozed (în maghiară Bazéd) este un sat în comuna Ceuașu de Câmpie din județul Mureș, Transilvania, România. Istoric: -  În 1481 este menționat ca Bozed. A fost odinioară locuit de reformați și unitarieni, dar până la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost vândut și mutat în vecinatatea localității Szabéd. Bisericile sale reformate și unitare au fost distruse. În 1910, din cei 468 de locuitori, 449 erau români și 19 maghiari. Până la Tratatul de la Trianon, județul Maros -Torda a aparținut districtului superior Marosi. În 1992, avea 261 de locuitori români.]. — — — 2 patrifamilie.

Rákotzi, in comun’a Bozedu [Bozed, Bozediu, u. Bazed, r. Tîrgu Mureș, R. Mureș -Autonomă Maghiară. 1481 poss. Boheed, Bozed, 1482 Bozeed, 1493 Bohed (Csânki V 695), 1493 Bazed, 1567 Bozed (Szekely okl. VIII 156, II 218), 1733 Bosed (c. K.), 1750 Bozid (c. A.), 1850 Bazidu. Bozed (în maghiară Bazéd) este un sat în comuna Ceuașu de Câmpie din județul Mureș, Transilvania, România. Istoric: -  În 1481 este menționat ca Bozed. A fost odinioară locuit de reformați și unitarieni, dar până la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost vândut și mutat în vecinatatea localității Szabéd. Bisericile sale reformate și unitare au fost distruse. În 1910, din cei 468 de locuitori, 449 erau români și 19 maghiari. Până la Tratatul de la Trianon, județul Maros -Torda a aparținut districtului superior Marosi. În 1992, avea 261 de locuitori români.]. — — — 2 patrifamilie.

Bazéd, în 24/12 Iunie, 1862.                                                                         Moisi Nyerges,

                                                                                                                                       parochulu locului.

2. Comun’a Selye.

Filimon, in comun’a Selye [Șilea Nirajului (în maghiară Nyárádselye) este un sat în comuna Măgherani din județul Mureș, Transilvania, România. Istoric: - În 1487, este menționat pentru prima dată sub numele de Syle. Pe acoperișul Bekecs, a fost cândva o capelă a Sfântului Antonie, ale cărei ruine pot fi văzute și astăzi. A căzut în ruine în secolul al XVIII- lea. Memoria sa este marcată de o cruce de piatră datată 1600 pe peretele sacristiei. Conform tradiției, pe acoperișul vecin Körtvélyes a fost un castel, dar nu a mai rămas nicio urmă din el. O mănăstire se afla cândva pe malul stâng al Súgo-patak pe un deal numit Palota, care a fost distrusă de tătari. Populația zonei a fost masacrată în câmpul Veszely, situat la fundul estic al Bekecsului. Șilea Nirajului în 1719, avea jumătate din populație decedată de ciumă. În 1910 avea 1055 de  locuitori. Până la Tratatul de la Trianon, a aparținut districtului Nyárádszereda, județul Maros -Torda. În 1992, cei 604 locuitori ai săi erau toți maghiari, cu excepția a 2 români.]. — — — 4 patrifamilie.                                                    Par. loc.

3. Comun’a N. -Ernye.

Kormán de Szent –Mihály –Telke, in comun’a Nagy –Ernye [Ernei (în maghiară Nagyernye, în germană Rohrdachen) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Istoric: - Satul Ernei a fost testat documentar în anul 1332 sub numele “Ernee”, când preotul Joan a plătit 14 dinari zeciuială papală. În Evul Mediu în Transilvania, această dijmă, care era plătită Bisericii catolice de către țăranii liberi, iobagi, târgoveți și micii nobili. În 1661 Ali pașa a ridicat tabăra pe câmpia din marginea satului, numită Câmpia “Libáncs”, apoi l-a impus ca voievod al Transilvaniei pe Mihály Apafi. În anul 1602 au fost conscrise 22 familii, și anume 12 secui primipili, 2 secui pușcași pedeștri și 8 liberi. În anul 1614 erau conscriși 66 familii: 3 primori secui, 9 primipili secui, 8 pedeștri, 5 liberi, 15 iobagi, 7 jeleri secui, 17 jeleri din comitate și doi străini. În anul 1713 au fost conscrise 66 familii: 11 nobili, 31 primipili, 12 iobagi și 12 jeleri. În anul 1722 erau în sat 77 familii. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 128), localitatea apare sub numele de “Nagy Ernye”.]. Comitele secuilor, principele Transilvaniei, Michaelu Apafi I, de Apanagyfalu [Nușeni, Bistrița-Năsăud], 1669. — In mân’a drépta tiene lancea. 5 patrifamilie. Per bela.    (blazon)   

S’au datu in Nagy -Ernye la anulu 1862, 10 Iunie prin

                                                                                                          Ezechilu Papp,

                                                                                                     parochu gr. -cath. in Nagy -Ernye.

4. Comun’a Mező -Madaras.

Pintye de Mikola, in comun’a Mező –Madaras [Mădăraș, colocvial Mădărașu de Câmp (în maghiară Mezőmadaras, în trad. "Păsărenii de Câmp"), este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Istoric: - Teritoriul său a fost locuit din cele mai vechi timpuri. La hotarul satului au fost găsite monumente romane. Pe Negru, așa-zisul Biserica din Feketefalu a stat cândva acolo. În 1708, kuruții conduși de căpitanul Mihály Nyúzó s-au ciocnit cu labanii într-un loc numit Megyespad. Pe Vásárostető aveau loc cândva târguri celebre. În 1910, din 2.935 de locuitori, 1.712 erau maghiari, 1.133 români, 83 țigani și 7 germani. Până la Tratatul de la Trianon, județul Maros -Torda a aparținut districtului inferior Marosi. În 1992, din 1.282 de locuitori, 1.009 erau maghiari, 176 ţigani şi 97 români.]. Capuchehaia, banul Lugojului și Caransebeșului, membru in locotenența princiară, guvernator al Transilvaniei, ban al Banatului de Lugoj –Caransebeș, principele Transilvaniei, Acațiu Barcsay de Nagybarcsai, 1659. — 2 patrifamilie.

Pogachas de puszta Hidegkutt, in comun’a Mező –Madaras [Mădăraș, colocvial Mădărașu de Câmp (în maghiară Mezőmadaras, în trad. "Păsărenii de Câmp"), este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Istoric: - Teritoriul său a fost locuit din cele mai vechi timpuri. La hotarul satului au fost găsite monumente romane. Pe Negru, așa-zisul Biserica din Feketefalu a stat cândva acolo. În 1708, kuruții conduși de căpitanul Mihály Nyúzó s-au ciocnit cu labanii într-un loc numit Megyespad. Pe Vásárostető aveau loc cândva târguri celebre. În 1910, din 2.935 de locuitori, 1.712 erau maghiari, 1.133 români, 83 țigani și 7 germani. Până la Tratatul de la Trianon, județul Maros -Torda a aparținut districtului inferior Marosi. În 1992, din 1.282 de locuitori, 1.009 erau maghiari, 176 ţigani şi 97 români.]. Principele Transilvaniei, domnitorul Țării Românești timp de un an, Gabriel Báthory de Pelsőc, de Somlyó, 1610. — — 1 patrifamilia.

Signat: Mező -Madaras, 1862, Iunie 24.         

                                                                                                         Ioanne Montani,

                                                                                                     preotu rom in Madarasulu de Câmpie.