marți, 25 iulie 2017

SOARTA EUROPEI ANULUI 2017 SE JOACĂ LA BUCUREȘTI – PRIVITĂ RETROSPECTIV (ANUL 1940) ȘI DIN PERSPECTIVA HIEROFANIEI TRANSILVĂNENE DIN ANUL 1989

Ziarul “Național” luni 24 IULIE 2017 paginile 4 și 5

SOARTA EUROPEI ANULUI 2017 SE JOACĂ LA BUCUREȘTI – PRIVITĂ RETROSPECTIV (ANUL 1940) ȘI DIN PERSPECTIVA HIEROFANIEI TRANSILVĂNENE DIN ANUL 1989
Imagini pentru vlaicu ionescu foto

Vlaicu Ionescu

MOTTO: “Cu cât ne apropiem mai mult de momentul manifestării profeției, cu atât vedem mai clar” Vlaicu Ionescu
A trecut atât de puțină vreme de când dezvăluiam ambiţiosul plan, pratic singurul de ţară de un asemenea nivel, ca statul român să devină, prin intermediul puternicei companii TRANSGAZ, un adevărat lider regional pe piaţa gazelor. Şi implicit un jucător important în domeniul securităţii energetice a întregii Euro­pe. Numai că, totodată, avertizam şi că Moscova nu va sta cu mâinile în sân și imperiul GAZPROM avea să apese pe “butoanele” subterane.
    https://en.wikipedia.org/wiki/ExxonMobil#/media/File:Exxon_Mobil_Logo.svg
    EXXONMOBIL sigla

 Asta înainte ca americanii de la EXXON, dar şi alţi giganţi econo­mici internaţionali să demareze în Marea Neagră şi în România cele mai mari investiţii din această parte a lumii.
ANDREI COMAN

Proiectul BRUA, atacat când se apropie momentul demarării lucrărilor la gazoduct /

Iar săptămâna trecută a fost una crucială pentru avansarea BRUA, considerat cel mai mare proiect de infrastructură derulat pe teritoriul României în ultimele decenii. Astfel că, zi după zi, 
https://ro.wikipedia.org/wiki/Transgaz#/media/File:Transgaz_Logo.jpg
Transgaz Logo.jpg    TRANSGAZ sigla

TRANSGAZ a semnat pe bandă rulantă protocoale concrete de colaborare cu partenerii de transport de gaze din Grecia, Bulgaria, Serbia şi altor state europene, avansându-se totodată şi pe drumul integrării energetice a Republicii Moldova. Numai că “ofensiva balcanică” declanşată şi finalizată cu succes de Ion Sterian, directorul general al celor de la TRANSGAZ şi artizanul BRUA totodată pare să-i fi scos din minţi pe ruşi, GAZPROM simţind astfel că le piere pământul de sub picioare. Iar tocmai când se închidea o săptămână atât de prolifică pentru BRUA, TRANSGAZ şi statul român totodată, Moscova şi-a aruncat “buzduganul” unguresc în porţile Comisiei Europene. 
https://fr.wikipedia.org/wiki/Commission_europ%C3%A9enne#/media/File:Logo_Commission_Europ%C3%A9enne_FR.png
Logo de la Commission européenne    Comisia Europeană - sigla 
Astfel că, după ce a parafat toate protocoalele de până acum, operatorul maghiar FGSZ i-a lăsat cu gura căscată până şi pe influenţii comisari europeni de la Bruxelles, pe care i-a înştiinţat că nu mai doresc ca gazoductul BRUA să mai ajungă şi în Austria. Ceea ce înseamnă că, din acest moment, securitatea energetică a Uniunii Europene este în pericol, iar clasa politică românească, demnitarii români și toate instituţiile oficiale de la Bucureşti să facă de îndată front comun pentru apărarea BRUA, proiectul energetic care, pe lângă miza economică propriu-zisă uriaşă, poate deschide şi uşa marilor investiţii americane în ţara noastră.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cl%C4%83direa_Berlaymont#/media/File:Berlaymont.jpg
    Clădirea Berlaymont a Comisiei Europene de la Bruxelles
Ofensiva balcanică



Cu doar câteva zile în ur­mă, TRANSGAZ a organizat la Bucureşti un eveniment internaţional fără precedent, în fapt o întâlnire dintre reprezentanţii operatorilor sistemelor de transport gaze naturale din Grecia - DESFA, Bulgaria – BULGAR - TRANSGAZ, România -
TRANSGAZ, UNGARIA - FGSZ şi ICGB, compania responsabilă pentru dezvol­tarea, construirea şi operarea interconectării Grecia -Bulgaria. Iar în acest cadru, spre disperarea GAZPROM-ului, cel mai puternic susţinător financiar al regimului de la Moscova, a fost semnat Me­morandumul de înţelegere privind coridorul vertical de transport al gazelor naturale, la întâlnire participând şi reprezentanţi ai unor companii cu care TRANSGAZ are relaţii excelente de cola­borare, cum ar fi: EXXON MOBIL, OMV Petrom, SOCAR România, Black Sea Oil and Gas sau Deloitte Româ­nia. 
https://en.wikipedia.org/wiki/Petrom#/media/File:OMV_Petrom_logo.png
OMV Petrom logo.png    OMV Petrom - sigla

Mai mult chiar, directo­rul general Ion Sterian a reuşit să dea şi o nouă lovitu­ră prin memorandumul sem­nat de către TRANSGAZ cu JP Srbijagas din Serbia.

Ultima carte a Moscovei
https://en.wikipedia.org/wiki/Rex_Tillerson#/media/File:Rex_Tillerson_official_portrait.jpg
Rex Tillerson official portrait.jpg    Secretarul de Stat Rex W. Tillerson

Se spune că prezenţa EX­XON în Marea Neagră şi im­plicit în România este impor­tantă pentru ţara noastră nu doar din punct de vedere economic, dar şi strategic, repre­zentând cea mai mare inves­tiţie americană de la noi. Iar pentru a înţelege mai bine ce înseamnă EXXON este suficient să amintim că Rex Tillerson, actualul secretar de stat al Administrației Trump a fost numit pe acest post direct din staff-ul companiei americane.
https://en.wikipedia.org/wiki/Rex_Tillerson#/media/File:Igor_Sechin,_Vladimir_Putin,_Rex_Tillerson_(2012-06-15)_02.jpg
    Tillerson, cu președintele Vladimir Putin și Igor Sechin, șeful gigantului energetic de stat Rosneft, la Tuapse, în 2012

 Iar cum gazele din rezervele uriașe ce vor fi extrase de către EXXON sau alți giganți petrolieri din Marea Neagră ar fi urmat să fie interconectate pe teritoriul țării noastre tot cu gazoductul BRUA și de aici transportate mai departe în Austria și toată Europa Occidentală, Rusia și-ar pierde astfel singura metodă de negociere din ultimii ani: șantajul energetic la adresa Europei. Astfel că, nu cu multă vreme în urmă, prin “săgeata” de la Budapesta, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, se anunţa o variantă de alimentare a Ungariei cu gaze ruseşti, prin Serbia şi Bulgaria. 
https://en.wikipedia.org/wiki/P%C3%A9ter_Szijj%C3%A1rt%C3%B3#/media/File:P%C3%A9ter_Szijj%C3%A1rt%C3%B3_in_Ecuador_(2).jpg
    Péter Szijjártó   Péter Szijjártó in Ecuador (2).jpg

Cum însă operatorii din cele două ţări slave tocmai semnaseră memorandumul cu TRANSGAZ, probabil că GAZPROM şi-a dat seama că nu mai are timp şi a decis să joace ultima carte pe care o mai păstra în mânecă. Însă şantajul cu mantă prin intermediul FGSZ ar putea fi o armă cu două tăişuri pentru GAZPROM, dacă americanii, comisarii Uniunii Europene şi statele est-europene vor face front comun, acestea putând tăia acum cu totul, prin intermediul BRUA, “nodul gordian” cu care Moscova ţinea legată securitatea energetică a Europei.
https://fgsz.hu/en-gb
fgsz-léghajó    FGSZ - sigla



BRUA merge înainte!


Deşi şocul anunţului de la Budapesta nu avea cum să nu fie resimţit, însăşi Comisia Europeană fiind luată prin surprindere de către intenţia şantajistă a Ungariei de a opri pe teritoriul său gazoductul BRUA care trebuia să ajungă până în Austria, TRANSGAZ a reacţionat rapid, dând imediat asigurări, prin directorul general Ion Sterian că “BRUA are mai multe faze iar BRUA 1 nu este în niciun fel de pericol”.
https://hu.wikipedia.org/wiki/Szijj%C3%A1rt%C3%B3_P%C3%A9ter#/media/File:P%C3%A9ter_Szijj%C3%A1rt%C3%B3_(cropped).jpg
Péter Szijjártó (cropped).jpg     Péter Szijjártó

 De asemenea, Sterian a subliniat că “suntem în faza de finalizare a licitaţiilor şi, în octombrie, de desemnare a ordinii de începere a lucrărilor. Nu este pus în pericol contractul de finanţare de 180 milioane de euro, acordat de către Comisia Europeană. Omologul TRANSGAZ din Ungaria, FGSZ a luat decizia de investiţie în martie, prin care confirmă la capacitate fermă de riverflow între Ungaria şi România de 1,75 miliarde de metri cubi” Ce-i drept îngrijorarea după anunţul Budapestei vine în legături cu BRUA 2, care ar trebui să ajungă de la capacitatea de 1,75 mld. de metri cubi pe an la 4,4 mld. de metri cubi. 
https://de.wikipedia.org/wiki/P%C3%A9ter_Szijj%C3%A1rt%C3%B3#/media/File:ST9_5225_(8105589956).jpg
    Péter Szijjártó (dreapta) cu prim-ministrul Viktor Orbán

Cu toate acestea, directorul general al TRANSGAZ a precizat că “FGSZ ne- au adus la cunoştinţă că ei vor confirma capacitatea fermă la graniţa Ungaria - România de 4,4 mld de metri cubi, dar vor redimensiona investiţiile pe teritoriul Ungariei, afirmând că ei au capacităţi existente de transport” De remarcat că imediat după ivirea acestei probleme, la nivelul companiilor TRANSGAZ şi ANRE s-a format un comandament care analizează deja toate implicaţiile pentru România. Iar TRANSGAZ a şi informat deja Comisia Europeană, printr-o scrisoare oficială, cu privire la poziţia FGSZ. 



Însă, mai mult ca niciodată, ţinând cont de ceea ce înseamnă BRUA nu doar pentru economia ţării, dar chiar pentru securitatea României, ar fi cazul ca să nu fie lăsaţi singuri cei implicaţi în acest proiect. Iar de la Guvern până la Parlament şi de la Preşedinţie până la europarlamentarii români de la Bruxelles, cu toţii să sprijine cel mai important proiect internaţional care se derulează în ţara asta. Căci, dacă BRUA eşuează, atunci nici că mai putem măcar visa la alte şanse şi putem spune „by-by” şi marilor investiţii americane.

Aşa că BRUA trebuie să meargă înainte, mai ales că primele semnale arată că americanii nu îşi vor schimba poziţia şi vor oferi sprijn în cadrul acestui parteneriat strategic. Iar cum şi de la Bruxelles nu se va “înghiţi” prea uşor aroganţa maghiară, lobby-ul românesc, la orice nivel, trebuie să fie “liantul” pentru o poziţie comună în vederea declarării “independenţei energetice” a Europei în faţa unei Federaţii Ruse tot mai disperate că tocmai ce este pe cale să pierdă “războiul gazelor”.


https://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_%C8%98erpilor

Perioada contemporană[modificare | modificare sursă]

Podișul continental din sudul Insulei Șerpilor, în dreptul Sulinei, a intrat în litigiul teritorial dintre România și Ucraina, care a fost judecat la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga. Zona litigioasă a fost artificial lărgită până la suprafața maritimă de 12.000 km² prin extinderea revendicărilor ucrainene mult la apus de linia echidistantă între coastele sale și cele ale României. Miza disputei era îndeosebi economică: posibilitatea explorării și, eventual, exploatării resurselor de hidrocarburi. Ambele părți au declarat de la început că vor respecta judecata Curții, indiferent care va fi.[8]

CIJ, prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009, a acordat 79,34% din zona în dispută României, anume 9.700 km² cu o adâncime medie de peste 50 m, iar Ucrainei 20,26% din zona în dispută anume 2.300 km² cu o adâncime medie sub 50 m, incluzând totalitatea apelor teritoriale ale insulei Șerpilor, inclusiv în dreptul Sulinei.[9][10][11] Prin acceptarea acestei judecăți, litigiul teritorial major s-a stins, litigiul minor privind insula Maican de pe brațul Chilia și partea de sud a golfului Musura din nordul imediat al Sulinei, rămânând singura divergență teritorială între România (care le revendică) și Ucraina (care le stăpânește).






Împărţirea Mării Negre: ce ne-a adus marea

 victorie de la Haga de acum 7 ani. Momentele

 emoţionante când România a obţinut 9.700 de

 kilometri pătraţi


Diplome drept mulţumire    
Echipa care s-a întors victorioasă în ţară a fost aşteptată de un singur reporter. „Mi-a părut rău atunci că nu suntem fotbalişti“, a spus dezamăgit Octavian Buzatu. Nu au primit nicio recompensă materială pentru victoria uriaşă obţinută, ci doar diplome. Imediat după pronunţarea Curţii, Bogdan Aurescu a aflat că resursele din Marea Neagră au fost concesionate de statul român în timp ce ei negociau şi se luptau în Justiţie cu partea ucraineană. Firma canadiană Sterling Resourcess Ltd deţine, prin concesiune cu drept de explorare şi exploatare, mare parte din platoul continental câştigat de România la Haga. În fiecare an, pe data de 3 februarie, membrii echipei lui Bogdan Aurescu se reunesc la Ministerul de Externe pentru a rememora victoria obţinută.

Niciodată în timpul negocierilor nu s-a adus în discuţie şi Insula Şerpilor, întrucât, mărturiseşte Bogdan Aurescu, în tratatul politic dintre România şi Ucraina din anul 1997 există o prevedere care stabilea faptul că Insula Şerpilor aparţine Ucrainei.

Citește mai mult: adev.ro/o1y5zc


TRANSCRIPT HITLER: FĂRĂ PETROLUL

 DIN ROMÂNIA NU AŞ FI ATACAT 

NICIODATĂ URSS-UL

Citește mai mult: adev.ro/mraxl7


În iunie 1942, în plin război mondial, Adolf  Hitler face o vizită neaşteptată în Finlanda. Surpriza a fost totală pentru gazde, care, deşi se aflau în război cu URSS, nu voiau să fie percepute de sovietici ca un aliat vasal al Germaniei naziste. La întâlnirea dintre cele două părţi, un microfon „uitat” deschis de către radioul naţional din Finlanda îl va înregistra pe Hitler având o discuţie neprotocolară cu mareşalul Mannerheim. Principalul subiect l-a constituit războiul contra URSS, dar şi importanţa strategică pentru Wehrmacht a României. Pretextul utilizat de Hitler pentru a merge în Finlanda a fost ziua de naştere a mareşalului şi comandantului suprem al forţelor armate finlandeze, Carl Gustav Mannerheim. Luaţi prin surprindere de vizita lui Hitler, finlandezi au evitat să îi facă o primire oficială Fuhrerului. Liderii finlandezii au ales ca loc pentru discuţii un vagon restaurant ce se afla în apropierea aeroportului militar de la Immola, din sud-estul Finlandei. Conform radioului finlandez, întâlnirea a durat o oră şi a avut două părţi. In prima dintre acestea, care trebuia înregistrată de radio, Hitler a ţinut un scurt discurs şi un toast în onoarea mareşalului Mannerheim. În cea de a doua parte, urmau să aibă loc discuţii particulare între Hitler şi Mannerheim. Hitler n-a ştiut însă că şi acestea au fost înregistrate. Înregistrarea făcută atunci a fost ţinută secretă în arhivele radioului finlandez până în 2004. Inamicul comun: URSS Răceala cu care a fost primit Hitler în Finlanda are şi o altă explicaţie. O mare parte din opinia publică finlandeză era reticentă în ceea ce priveşte o eventuală alianţă cu Germania. Finlandezii s-au aşteptat ca Hitler să le propună o ofensivă comună contra URSS-ului, ceea ce încălca flagrant linia adoptată de conducerea finlandeză de a nu lupta pe teritoriul sovietic. De altfel, Finlanda nu voia să piardă capitalul de simpatie internaţională pe care şi-l câştigase în urma atacului sovietic. De partea cealaltă, prin vizita în Finlanda, Hitler voia probabil să se asigure că Finlanda va continua să lupte contra sovieticilor ţinând pe loc trupe ale Armatei Roşii, care, altfel, puteau fi transferate pentru a lupta contra Germaniei. Este posibil ca Hitler să le fi propus oficialităţilor finlandeze o implicare mai puternică în războiul contra URSS, dar aceştia să fi refuzat. Din înregistrare, care se termină brusc, lipseşte însă o astfel de discuţie. Contextul militar al vizitei După marea contraofensiva lansată de forţele ruseşti pe 5 decembrie 1941, pe frontul de Est, trupele germane au fost împinse din faţa Moscovei înapoi înspre oraşul Smolensk. Ofensiva rusă a fost oprită cu mari pierderi de către armata germană, în februarie 1942, la doar o sută de kilometri de Smolensk. Armata Roşie a reuşit însă să recucerească oraşul Rostov, punct de mare importanţă strategică. Încurajat de succesul contraofensivei de iarnă,  Stalin hotărăşte lansarea unei noi ofensive asupra poziţiilor germane la 12 mai 1942, în zona Harkov. Ofensiva rusă s-a concentrat pe zona apărată de  Armata VI-a germană condusă de Friedrich von Paulus. După câteva succese iniţiale, ofensiva a fost oprită de germani, care au contraatacat puternic. Printr-o dublă învăluire în zona Harkov, germanii au încercuit un sfert de milion de soldaţi ruşi. În ciuda încercărilor disperate ale ruşilor de a sparge încercuirea, 200.000 de soldaţi ruşi au căzut prizonieri în mâinile germanilor. În vara anului 1942, Hitler îşi schimbase obiectivul. Cucerirea resurselor petroliere din Caucaz şi ocuparea Stalingradului deveniseră ţintele cele mai importante pentru Wehrmacht, în detrimentul ocupării Moscovei.


Citește mai mult: adev.ro/mraxl7

Despre România Deosebit de interesante sunt referirile lui Hitler la adresa României. 

Führer-ul recunoaşte tranşant faptul că nici măcar nu s-ar fi gândit să atace URSS-ul fără petrolul românesc. În lipsa celor  cinci milioane de tone de petrol românesc, Wehrmachtul ar fi fost blocat. Coşmarul cel mai mare a lui Hitler era legat de o posibilă ocupare a României de către URSS în vara anului 1940. Insistenţele lui Molotov în legătură cu garanţia pe care o dăduse Germania statului român l-au făcut pe Hitler deosebit de suspicios în legătură cu posibilele intenţii agresive ale lui Stalin la adresa României. Din nefericire, înregistrarea se opreşte la momentul în care Hitler îi relatează lui Mannerheim răspunsul pe care i l-a dat lui Molotov în privinţa garanţiilor acordate României.


Citeste mai mult: adev.ro/mraxl7

Elementul central din ceea ce se numește a fi “ SOARTA EUROPEI” scrisă cu majuscule, este proiectul “BRUA”. Dumnezeu a vrut să se ridice în sfârșit acel văl ce maschează adevărata natură a celor ce se petrec în jurul nostru în anul 2017, lăsând să se înțeleagă din perspectiva hierofaniei transilvănene din anul 1989, că trebuie să vedem o figură de stil din denumirea “BRUA”, în sensul unei culori numită “BRUNA”. Aceasta era tenta cu care se scria în interiorul trunchiului de copac având rol de carte în Coșdenii anului 1989, luna Decembrie.
Cuvântul cheie din hierofania transilvăneană adusă la cunoștință oamenilor din toată lumea în decembrie 1989, ce s-a descoperit abia în luna iulie anul 2017, este acela de TALVEG.
Fiind un termen de natură geografico – jurică, nici nu este de mirare că a fost atât de greu identificat. Doar complexitatea factorilor ce concură în anul 2017 au putut aduce lumină în faptul că avem aici litere pe două niveluri:
Totul a pornit de la faptul că suprafața teritorială maritimă a României a devenit mai mare cu 9.700 km² cu o adâncime medie de peste 50 m. Ei bine, hierofania amintită în acest articol, are inclusă și consoana L, echivalentul în numărătoarea romană a numărului 50. Acea adâncime medie, se exprimă prin termeni de specialitate cu numele de talveg. Vorbind despre o adâncime medie pentru stabilirea pe o hartă a platoului maritim românesc, o vom realiza cu mijloace cartografice, folosind o curbă de nivel izobară, numită și linie care unește pe o hartă, pe o diagramă etc. punctele cu aceeași presiune.
Delimitarea ariei de întindere a acestei suprafețe de 9.700 km² s-a făcut “incluzând totalitatea apelor teritoriale ale insulei Șerpilor”. Se înțelege acum de ce hierofania transilvăneană din decembrie 1989 avea ca element grafic de gradul 2 figurat pe ambele părți, în mod simetric, câte un șarpe, cu trimitere astfel la insula Șerpilor.
Totuși oricine rămâne uimit și se întreabă așadar cum ar putea fi reprezentată inițiala termenului tehnic de talveg în literele simbol aflate pe lângă numărul 4 arab din hierofania transilvăneană ? Răspunsul este uluitor de simplu! Să revedem simbolurile amintite: